11 septembrie. Două acte de terorism


Mulțumim doamnei Vâlcoreanu care ne-a pus la dispoziție ultimul discurs al lui Salvador Allende. Este cazul sa ne amintim ca le 11 septembrie 1973 în Chile a avut loc o lovitura militară care l-a înlăturat de la putere și l-a asasinat pe președintele ales democratic al tarii, Salvador Allende. Lovitura a fost planificată cu măiestrie. În acea zi, pe lângă bombardarea palatului "La Moneda" au fost adunați zeci de mii de posibili adversari ai juntei pe stadionul național din Santiago și mii din ei au fost asasinați. Implicarea CIA în acest act de terorism este deja un lucru știut, la fel ca și finanțarea acțiunii de compania multinațională (cu capital preponderent american) ITT.

Nu suntem primii care facem paralelă intre 11 septembrie 1973, Santiago de Chile și 11 septembrie 2001, New York. A mai făcut-o și dl. Adrian Riza în revista sa "Timpul 7 zile" căruia merita sa-i adresam felicitări.

Președintele de atunci al SUA, Richard Nixon nu s-a grăbit cu condamnarea atrocităților din Chile. Nici nu avea cum - nu era străin de toata afacerea. Noul regim al dictatorului Pinochet a fost acceptat la ONU, inclusiv de fostele țări socialiste și a fost suportat de Chilieni aproape 30 de ani - până în 1991.

Ce a avut imperialismul american cu guvernul Frontului Popular, ales democratic în Chile?

A avut ca i-a atacat la buzunare. Allende voia sa naționalizeze industria cuprului - exploatarea de Chuquicamata este cea mai mare din lume - precum și transmisiunile telefonice, proprietate a concernului ITT de care tocmai am scris. Cu alte cuvinte voia sa atace dreptul sfânt la proprietate. Mai mult, era un exemplu rău pentru restul Americii latine (așa cum este acum Chavez în Venezuela sau Lulla în Brazilia. Era perioada expansiunii socialismului - adică a regimurilor de inspirație stalinistă, văzute ca o metoda de a scoate lumea a treia din subdezvoltare. în fine, erau interese geostrategice. Politica SUA era de "îngrădire" a "comunismului" (eșuată în Vietnam) iar Allende era considerat de CIA un "marxist". Ca și cum un marxist ar fi un terorist.

Lovitura de stat a fost încununarea unei campanii murdare de sabotare a chilienilor, la fel cum se practica acum , fățiș, în Venezuela sau Cuba și cum s-a practicat (cu succes) în Nicaragua, Afganistan și Irak. S-a provocat fuga de capital din Chile, folosind burghezia chiliană - și nu numai. Au fost provocate greve ale patronilor (ca acum, în Venezuela) și sabotate mărfurile de larg consum.

Statele staliniste au recunoscut și ele noul regim. Mă întreb acum daca un Chile socialist și pluralist ar fi fost binevăzut de nomenclatura osificata a lui Brejnev sau de către cea a lui Ceaușescu. în 1973 tocmai se dezlănțuise mascarada numită "cultul personalității lui Ceaușescu". Îmi aduc aminte ca, student în anul II fiind, și șef de grupa, am fost convocat să ies cu studenții la Piața Palatului pe 26 ianuarie, în prima manifestație de "Ceaușescu la mulți ani" (împlinea 55 de ani). Nu m-am executat, le-am spus că am uitat. Pe atunci nu era așa de grav.

Nu cred că le-ar fi convenit apariția unui model alternativ de socialism. Nici lui Stalin nu i-a convenit în 1936 și a lăsat Republica Spaniolă de izbeliște. Tot asa, ajutorul fratesc dat Republicii Chile a fost minor.

Totuși, statele socialiste au făcut ceva, inclusiv România. Au primit zeci de mii de refugiați chilieni. Câteva mii din ei au locuit o vreme și în România. în 1974 m-am întâlnit cu unul din ei - îl chema Raul Vargas. Fusese activist al Tineretului Comunist. A fost considerat mai puțin periculos, deoarece după o zi și o noapte de bătaie a fost expulzat din tara. Mi-a arătat cicatricile care ii rămăseseră pe spate și pe mâini. Ii smulseseră o unghie.

De chilienii din România m-am îndrăgostit mai ales după ce am participat, în 1974, în noiembrie, la o "Seară a Republicii Chile" organizată de ei la Casa Studenților "Grigore Preoteasa". Tinerii ăștia luau în serios comunismul. Cei de pe scenă comunicau cu cei din sala. în extaz, strigam și eu cu ei: "El pueblo/ unido/ jamas sera vencido" sau "Vamos/ Chile carajo/ Chile no se rinde carajo". Puține momente că acelea am mai trăit.

M-a întristat lipsa de reacție a colegilor mei în toamna lui 1973 față de căderea lui Allende. Unii se bucurau. Rânjeau si-mi spuneau că "era omul rușilor". Aceștia nu formau însă majoritatea. Majoritatea era o masă amorfă căreia puțin ii păsa. Le păsa de examenele lor, de "ceaiurile" (acum li s-ar spune bairame) la care se duceau și cam atât.

Majoritatea chilienilor au plecat din România spre alte zări. în 1977 a plecat și Raul, în Franța, sa-si termine doctoratul în matematica. în ultima noastră întâlnire mi-a spus că iubește România și pe romani, dar ceea ce este la noi nu este socialism. Nu pentru asta a luptat el în Chile. Ci pentru o societate de oameni egali și liberi, în care conducătorii să fie servitorii societății, și nu invers.

Mi-a rămas de la el muzica pe care Virgil a înregistrat-o pe magnetofon: Violeta Para, Victor Jara, muzica revoluționară și muzica din Altiplan. Și convingerea că socialismul este o idee pentru care merită să militezi.

Gh. Zbăganu

Iată acum textul cuvântării:


Istoria ne aparține. Poporul este cel care o scrie.
Ultimul discurs înainte de a fi asasinat
11 septembrie 1973, Salvator Allende


Voi plăti cu propria mea viată apărarea principiilor care sunt scumpe acestei tari. Rușinea va cădea asupra celor care si-au trădat propriile convingeri, si-au încălcat propriul cuvânt și s-au întors către doctrina forței și a armelor. Poporul trebuie să fie vigilent, nu trebuie să se lase provocat, nici masacrat dar trebuie sa-si apere cuceririle. Trebuie să apere dreptul de a construi cu propriul sau efort o viață mai demnă și mai buna. Cei care au "proclamat democrația" n-au făcut decât să incite la revoltă si, pe o cale nedemnă și îndoielnică au dus Țara spre dezastru. în interesul suprem al Poporului, în numele Patriei, vă cer să păstrați speranța. Istoria nu se oprește în loc nici cu represiune nici cu crima. Este o etapă de trecut, o etapă dificila. Este posibil să ne zdrobească, dar viitorul aparține Poporului, muncitorilor.

Umanitatea se îndreaptă spre cucerirea unei lumi mai drepte.

Compatrioți, este posibil să întrerupă transmisia radio si-mi iau rămas bun de la voi. Tocmai trec pe deasupra noastră avioane și este posibil să ne bombardeze. Dar să știți că ne aflam aici pentru a arăta că în această țară sunt oameni care-si indeplinesc datoriile până la capăt. Eu o voi face mandatat de Popor ca un președinte conștient de demnitatea care mi-a fost încredințată.

Este, cu siguranță, ultima ocazie cu care mă mai adresez vouă. Forțele armate aeriene au bombardat antenele de radio. Cuvintele mele nu sunt amare, numai pline de decepție. Ele sunt pedeapsa morală pentru cei care au trădat jurământul prin care s-au legat. Soldatul Republicii Chile, Comandantul șef al armatei, asociat al amiralului Merino și al generalului Mendosa, care ieri și-a manifestat solidaritatea și loialitatea față de guvern și care azi s-a numit Comandant General al armatelor. În fața acestor evenimente nu pot decât să spun muncitorilor că nu voi renunța. în această etapă istorică voi plăti cu viața loialitatea față de Popor. Vă spun că am certitudinea că sămânța care a fost încredințată Poporului Chilian nu va putea fi distrusă definitiv. Ei sunt puternici și pot să ne supună, dar nu vor putea să evite procesul social nici prin intermediul crimei și nici prin cel al forței.

Istoria ne aparține, Poporul este cel care o scrie.

Muncitori ai Țării mele, vă mulțumesc pentru loialitatea de care ați dat dovadă și încrederea pe care ați acordat-o unui om care a fost singur interpret al unei nemăsurate dorințe de dreptate, care jură că a respectat constituția și legea. În acest moment crucial, singurul lucru pe care vi-l spun, este ca lecția va fi reținută.

Capitalul străin și imperialismul au creat împreună climatul care a rupt tradiția: aceea arătată de Schneider și reafirmată de comandantul Araya. De la acesta, cu ajutor străin, el spera sa recucerească puterea și să poată din nou să-și apere proprietățile și privilegiile. Mă adresez femeii simple a acestui pământ, țărăncii care a crezut în noi mereu, muncitoarei care trudește din greu și mamei care si-a îngrijit totdeauna copiii. Mă dresez funcționarilor și celor care de mai multe zile lupt împotriva loviturii de Stat, contra celor care nu apără decât avantajele lor într-o lume capitalistă. Mă adresez tineretului, celor care au cântat și și-au transmis veselia și spiritul de luptă. Mă adresez Chilienilor, muncitorilor și țăranilor, intelectualilor, tuturor celor care vor fi persecutați pentru ca în Tara noastră fascismul este instaurat de câteva zile. Atentatele teroriste care au făcut să sară poduri în aer, au tăiat caile ferate și au distrus oleoductele și gazoductele au fost protejate de tăcerea celor care ar fi trebuit sa le prevină. Istoria ii va judeca.

Vor facă sa tacă și postul de radio Magallanes și nu veți mai putea auzi sunetul vocii mele . N-are mare importanță, veți continua să mă ascultați, voi fi mereu aproape de voi și veți avea cel puțin amintirea unui om demn care a fost loial Țării. Poporul trebuie să se apere, nu să se sacrifice, nu trebuie să se lase exterminat și nici umilit. Muncitori, am încredere în Chile și în destinul sau. Pentru multă lume vor urma clipe triste și amare când trădarea va fi la ea acasă. Mergeți înainte știind că în curând se vor deschide drumurile largi pe care vor merge oameni liberi să construiască o societate mai bună.

Trăiască Chile, trăiască Poporul, trăiască muncitorii. Sunt ultimele mele cuvinte, am convingerea ca sacrificiul nu va fi zadarnic și ca trădarea împreună cu lașitatea vor fi pedepsite cel puțin moral.



Salvador Allende Gossens
Președinte al republicii Chile din 4 noiembrie 1970
până la asasinarea sa, 11 septembrie 1973.

Traducere: Georgica Vâlcoreanu


Nume:
Email:
Comentariu:
 
0){ $filecontents=join('',file($fname)); foreach(explode("",$filecontents) as $comment){ list($name,$email,$comentariu,$timestamp)=explode("/**/",strip_tags($comment)); if ($comentariu){ $comtime=strftime("%d/%m/%Y - %H:%M",trim($timestamp)); $strdate=$comtime['day'].'/'.$comtime['month'].'/'.$comtime['year']; ?> Nume: < >

Scris la: