Ana Bazac :
O noua critica a Rezistentei
 
Consideram de datoria noastra sa publicam o reactie din partea unei colege, Ana Bazac, care ne cam ia în tarbaca în linii asemanatoare cu tovarasul Aurel Dobrogeanu. Raspunsul este în mare cuprins în replica noastra fata de acesta. Ar fi doar de adaugat surprinderea mea (G. Zbaganu) ca textele îmi pot fi rastalmacite în asa fel. Antiimperialismul meu devine "nationalism" si este pus în opozitie (antagonista chiar) cu internationalismul. Cu unele lucruri pe care le spune sunt de acord. Dar nu pot întelege cum un om de stînga poate fi de acord cu "tribunalul" de la Haga (doar daca este un "fals om de stînga"). Daca tribunalul ar fi sub egida ONU si daca i-ar judeca si pe Clinton, Albright, Solana , atunci poate s-ar mai putea discuta. În legatura cu suveranitatea nationala nu am de adaugat decît: sa înceapa USA sa dea exemplu de renuntare la egoismul national. Doar este tara cea mai avansata, nu? 

Îi propun doamnei Bazac (desi nu vrea sa mai dialogheze cu mine) sa mediteze la problema: ce ar trebui sa faca, totusi, un partid comunist într-o tara periferica, asa cum e România. Ar însemna un început de gîndire pozitiva. 

De asemenea, o informez ca nu o sa sterg nimic scris de dînsa. Si, în fine, ca nu am "confiscat" aceasta pagina în care poate scrie orice comunist, fara a fi cenzurat. Este proprietate comuna a comunistilor. 

Domnule Zbaganu, 

Nu este prima data cand punctele noastre de vedere difera. Va amintiti, si la dl. Vatreanu a aparut opozitia dintre punctul de vedere nationalist - si prin asta nu ma refer la aspectele culturale ale xenofobiei - , de sustinere a capitalului national versus cel international, si cel internationalist, sustinut de catre dl. Gheorghiu, Gabriel,dl. David, chiar dl. Vatreanu si de catre mine. 

Daca recititi doar ultimul dvs. articol de pe pagina web Rezistenta, reportajul despre congrsul PMR, si vedeti ca nu exista nici o schimbare intre ideile dvs. de atunci si cele de acum.

Voi cita cateva dintre aprecierile dvs. din acest articol si, desi uneori este relativ greu sa discernem cele scrise in raportul lui Cristian de opiniile dvs., veti vedea care sunt aspectele discutabile care ne separa. Va rog sa ma iertati pentru faptul de a fi subliniat cu bold observatiile mele: am facut-o exclusiv pentru a aparea foarte clar diferenta. 

1. "Daca Ceausescu ne poate ajuta in actiune...": Ce fel de actiune, indreptata spre ce;

2. "raportul foarte bine facut" - in timp ce "autocritica" unui partid muncitoresc se refera numai la colaborarea PMR-PSM;

3. Internationalismul ar consta in "colaborarea cu zeci de partide...";dar internationalismul nu inseamna colaborarea de pe pozitia "interesului national" ci de pe pozitia internationalista, de clasa, care este internationala; 

4. la inceput "talharii" sunt "straini si autohtoni" pentru ca apoi sa ramana numai strainii, "in genere, imperialismul mondial"; de ex. "programele economice - impuse din afara"; toata anatema pusa numai asupra imperialismului si fara explicarea ca acest imperialism este manifestarea logica a capitalismului, consecinta inerenta a raporturilor capitaliste structurale, deci ca nivelul mai slab al capitalismului national nu este "mai bun" si este indestructibil legat de imperialism, constituie numai diversiunea de a trece in uitare, adica de a "amana", lupta anticapitalista internationalista in numele "prioritatii antiimperialiste"; o asemenea perspectiva: a. eludeaza analiza clasiala, inerent internationalista, b. deci consensul dintre clasele dominante "nationale" si trans nationale de astazi, deci c. complicitatea lor.

5. " poporul roman sa nu mai aiba dreptul sa-si aleaga conducatorii, ci acestia sa fie marionete ale mafiei internationale?" acelasi nationalism de mai sus; "in loc sa ne apere interesele, sa apere interesele ocultei care ne exploateaza?" Referirea la "oculta" este de sorginte fascista;ocoleste precizarea clasiala, si sugereaza si originea 'iudeo-masonica" a "celorcare..."; dar, mai important, ideea alegerii indirecte a presedintelui reflecta desigur si saracia de personaje politice carismatice, apte sa fie alese prin vot popular, dar si, mai ales, tendinta de concentrare a puterii, de deresponsabilizare a conducatorilor( desi acestia nu au mandat imperativ iar presedintele este "al tuturor romanilor"), semn al rupturii dintre conducatori si mase si, fiind o repudiere a unei forme democratice, si semn al crizei democratiei; o asemenea initiativa, deocamdata dejucata, poate fi socotita si un pas spre restauratia monarhiei - alt semn de criza a democratiei si de intoarcere inapoi -: caci daca presedintele este ales in mod indirect, deci indepartarea sa de popor este si consfintita formal, "nu ar fi mai ieftina si mai demna, fara atata circ electoral si combinatii si jocuri de culise o monarhie?" De aceea, stanga trebuie fireste sa critice initiativa alegerii indirecte a presedintelui tocmai datorita acestei mize restaurationiste, explicit expuse, dar fara fariseismul de care ati dat dovada dvs: caci cei alesi direct, pana acum, nu au facut la fel? Nu au fost ei marionete, desigur niciodata numai in mainile mafiei internationale ci si ale celei interne ? Din nou, este necesara nu numai analiza clasiala si istorica ci si cunoasterea tehnicii politice legate de puterile presedintelui etc. 

6. "datorita lui Bush. s-a ajuns la cel mai scazut nivel al moralitatii relatiilor internationale" ; numai datorita lui Bush, si numai de cand e el presedinte ? dar personalizarea, adica inlocuirea cauzelor structurale cu cele psihologice si intamplatoare ale personajelor politice, este o modalitate de a ocoli aceste cauze; de asemenea, antiamericanismul; si studentii mei striu ca antiamericanismul inseamna a echivala clasele dominante americane - si care nu sunt numai cele mai puternice din lume dar si reprezinta interesele claselor dominante din lume - cu ansamblul poporului; 

7. "economia sociala de piata", adica " proprietatea privata si publica se ajuta una pe alta si in care statul controleaza piata"; nu poate sa mai controleze piata cand: a. azi capitalul cel mai puternic este cel transnational si b. statul este numai un instrument (adica un temomentru al relatiilor de presiune opusa de clasa: de sus si de jos) si a fost instrumentul capitalului national; este vechea dvs. conceptie care idilizeaza "economia mixta" si statul social occidental postbelic si care este rezultatul neintelegerii ca acest stat a corespuns doar etapei, istorice si nu etern posibile, a capitalismului (capitalului) aflat inca intr-o concentrare si centralizare nationale; si ca acel stat a avut loc numai in tarile Centru, pe seama relatiilor internationale si in concordanta cu raportul capitalist structural Centru-Periferie; dvs. nu sunteti singurul care idealizati 'suveranitatea nationala" , asadar a capitalismului dintr-o faza deja depasita, si oricum numai pentru occident; celelalte state nu erau in mod real suverane: imperialismul nu este o nascocire recenta; de fapt, "suveranitatea nationala' a fost suveranitatea burghezilor nationale in raport cu propriile popoare si manifestata, in raport cu alte burghezii nationale, in functie de raporturile dintre aceste burghezii; "unele" "suveranitati nationale" au fost de-a dreptul vasale altora, nu ?

8. "desfiintarea organismului anacronic Trib. de la Haga"; acest organism nu este defel anacronic ci, dimpotriva, reflecta faptul ca institutiile de rglare devin din ce in ce mai corespunzatoare noului nivel al capitalului, cel transnational; ceea ce este rau in acest tribunal nu este caracterul sau supranational ci caracterul sau capitalist; dar si tribunalele nationale aplica aceeasi justitie de clasa, nu? de ce ar fi mai bune atunci? mai mult, daca ne gandim la incalcarile celei mai elemenare democratii capitaliste de catre sistemele politice si de justitie nationale, vedem ca numai instante superioare, transnationale, pot avea puterea sa preseze pentru umanizarea celor nationale; daca Turcia nu ar fi fost amenintata cu neadmiterea in UE, nu ar fi demarat reforma constitutionala (de desfiintare a pedepsei cu moartea - este drept, numai cand nu exista stare de razboi, inclusiv razboi contra terorismului - etc.) ; si, in fond, odata cu liberalizarea circulatiei bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de munca - liberalizare inerenta, progresista si pozitiva (nu?) - , nu trebuie sa existe si institutii de reglementare juridica transnationale ? Nu caracterul transnational al Trib. de la Haga trebuie incriminat ci faptul ca deturneaza imaginea justitiei prin instrumentalizarea sa in folosul imperialismului actual - si nu numai american - si contribuie astfel la impregnarea spiritului contestatar al populatiilor cu valori realmente anacronice (inapoi la statul national si la justitia nationala); nu judecarea lui Milosevici de catre un tribunal international este intolerabila ci faptul ca numai Milosevici este judecat astfel sau, mai explicit, ca alaturi de Milosevici nu stau, ca acuzati, toti conducatorii imperialisti - sunteti de acord cu incriminarea lor, nu? - si, totdata, si nationalisti, gen Tudjman, Rugova etc.

9. si totusi nu este prea greu sa observam ca intre conceptia unor vorbitori la congres si dvs. nu exista o diferenta prea mare: "ce spunea Beja, gandeam cu totii"; si ce spunea? "oculta, destramarea tarii, primul comunist, Isus Hristos" si intreg populismul, extrem de asemanator celui al lui Vadim; ( inafara acestor aspecte, daca este adevarat ce a mai spus Beja - ca "oamenii din teritoriu au fost numiti, nu alesi" pentru congres, atunci inclin sa cred ca a avut dreptate el;) 

In afara acestui articol, in pagina ati sustinut ca "este comunist cine se declara comunist", ca teoria "vine abia dupa", ca si stalinistii si trotkistii etc. sunt tot comunisti, fara nici cea mai mica intentie de a discuta lucrurile si fara sa va referiti la un criteriu teoretic al inserierii pe care o faceti (Trusca etc.). De asemenea, ati spus si ca ceea ce va intereseaza este constituirea unui partid comunist, ca indeplinirea legatului fratelui dvs si indiferent de analiza conditiilor concrete, a structurii de clasa din acest partid; despre aceste aspecte am mai vorbit si v-am expus obiectiile mele; dar dvs. nu ati dat ca argumente decat sentimentul si conceptia ca "asa credeti". Considerati ca revista din pagina nu ar avea nici un punct de vedere ci ar fi numai un mijloc de adunare laolalta a diferitelor pareri "comuniste". Eu cred insa ca, datorita naturii sale ideologice si cu atat mai mult cu cat este singulara in peisajul romanesc, revista trebuie sa emane un mesaj coerent si clar; ea nu este o revista de tehnici de actiune, de pe o platforma comuna demult si definitiv creionata, ci o revista de metodologie de intelegere a realitatii sociale, asadar o revista de teorie sociala. Mai departe: daca este vorba de comunism, teoria ar trebui sa dea repere pentru abordarea realista a lucrurilor, adica pentru abordarea lor istorica, determinista, clasiala. Nota rezultanta a acestei abordari este internationalismul. Or mesajul revistei dvs. este unul de "comunism national", adica de ascundere a relatiilor sociale sub valul "criticii capitalismului", al intentiilor de a face un "partid comunist" si al agitarii lozincii "independentei si suveranitatii nationale". Comunicatele Ligii comunistilor din Romania (Trusca), care il ingrijorau la culme pe dl. Vatreanu, au spus-o pe sleau: "Romania - romanilor, tuturor romanilor si numai romanilor". Din pacate, acest "comunism national" are multe elemente comune cu populismul extremei drepte actuale. Asa se si explica atitudinea dvs. "binevoitoare etc." fata de PRM si chiar legionari, care "sunt putini si lipsiti de importanta" si refuzul de a intra in AAR si de a-l ajuta concret - doar doriti sa actionati, nu? - . Anticapitalismul dvs. nu reiese decat din declaratii si fluturarea intermitenta a opozitiei impotriva exploatarii. Dar anticapitalismul nu inseamna neaparat comunism. Din continutul celor scrise de dvs. apare insa pozitia care accepta mica proprietate si blandul capitalism national, in adversitate cu imperialismul si rapacele capitalism "global". De aceea, cred ca Socialist Appeal nu ar fi prea incantat ca ajuta la propagarea unor asemenea puncte de vedere. 

Este trist intr-adevar ca in atatia ani de discutii la dl. Vatreanu nu ati schimbat cu o iota parerile pe care le-ati avut si acum 5 ani despre "socialism": "dictatura cu elemente de socialism", "daca pe langa proprietatea socialista ar fi existat si dreptul de asociere" politica; fara indoiala si noi, ca grup, suntem de vina pentru aceasta. Comunismul ar fi doar "impotriva marii proprietati private" Rezistenta nu a fost conceputa a fi un magazin. Dar dvs. credeti ca daca sunteti impartial " fata de toti cei care se declara comunisti" ati ajuta la inchegarea unei actiuni comuniste in Romania. Ei bine, asa ajutati la intarirea confuziilor "comunistilor" si a imaginii lor cel putin neserioase. Pentru a "aduce la un numitor comun" pe toti cei pe care- i publicati si pe care doriti sa-i publicati, trebuie totusi un criteriu. Care este acela ? ca se declara comunisti? 

"Impartialitatea" dvs. apare si din link-urile la pagini "prietene": intre acestea, dati si adresa anarhistilor (alter-ro.tripod.com). Or, acestia ii privesc pe comunisti cu cea mai mare neplacere: intr-un articol, ca de obicei nesemnat si transmis foarte recent prin e-mail tuturor anarhistilor din Romania, se vorbeste in mod real cu ura despre comunism si se echivaleaza comunismul cu stalinismul, in maniera dreptei "moderate" si extreme totodata; ii considerati pe anarhisti prieteni pentru ca ar fi si ei "anticapitalisti"? 

Va respect competenta profesionala, si dvs. si colaboratorilor dvs. Dar articolul doamnei Maria Stancu, are elemente care ar trebui sa lipseasca din imaginea actuala unui realmente intelectual . Ma refer si la acest articol deoarece el releva puncte de vedere comune si dvs. Aceeasi "antiglobalizare" si aceeasi neintelegere a ceea ce inseamna teoria lui Marx. Marx nu este un idol dar (si mai ales astazi apare clar acest lucru) Popper nu are dreptate vis-à-vis de Marx. Nu se pune problema "aplicarii" 'ad litteram" a teoriei lui Marx: acesta a creat paradigme, adica metode de abordare, si nu clisee. Ideea lui Popper despre incapacitatea predictiva a acestor paradigme este incorecta din punct de vedere stiintific. Exemplele pe care le da Maria Stancu. certifica, din pacate, ca se refera la ceea ce nu stapaneste: ba da, Marx a vorbit despre caracterul mondial si din ce in ce mai mondial al capitalismului; ba da, Marx a vorbit despre transformarea muncii in sensul intelectualizarii acesteia. Dar sa facem abstractie de aceste si multe alte "predictii": nu Marx ci noi, preluand paradigma sa - istoricitatea, caracterul de clasa, determinismul complex - trebuie sa intelegem societatea in care traim. Iar daca nu o intelegem, de vina este nu teoria lui Marx, pe care si stalinistii si social-democratii si dreapta o privesc ca pe un oracol - infirmat, se intelege, ci noi. Cauzele pentru care intelegerea marxista (adica in paradigma de mai sus) a societatii a avansat in avataruri si sincope nu tin de faptul ca "teoria lui Marx, veche..." nu ar mai merge astazi ci de raporturi complexe intre fortele de productie, relatiiile de productie, clase si ideologii, (adica tocmai de elementele fundamentale ale paradigmei marxiene). Criza istorica stangii, concept pe care l-am forjat in urma discutiilor si contributiilor comune ale grupului de marxisti din cadrul intalnirilor de la dl. Vatreanu si din alta parte, releva nu "insuficienta" paradigmei lui Marx ci istoricitatea conditiilor sociale (concept esential marxian). " Marx nu a fost de folos in depistarea modificarii atitudinilor fata de societate ale clasei muncitoare antebelice". Nu mai este cazul sa intru in controversa dar "pe ce s-a bazat" Maria Stancu cand a afirmat aceasta? Pe faptul ca "inainte de razboi, ceferistii erau cei mai inaintati muncitori" iar acum sunt cu totul altfel ? Dar nu trebuie analizate cauzele acestor fenomene, iar analiza cauzelor il infirma sau, dimpotriva, il confirma pe Marx ? Ca si anarhistii, Maria Stancu. este motivata de "actiune" si nu de "teorie" (ultimele ghilimele ii apartin). Si tot ca dvs., Maria Stancu sustine ca societatea romaneasca ar putea evolua spre comunsm in mod izolat si nu doar in contextul evolutiei mondiale spre comunism. "Actiunea redusa" si "impactul redus" al grupului de marxisti din fosta Rezistenta sunt reale. Dar: trebuie vazute cauzele si, intre acestea, si controversele, fertile doar pentru marxisti, cu banale ideologii desuete "de stanga", dar reinnoite pentru castigul dreptei. 

Stimate domnule Zbaganu, 

Datorita faptului ca ati confiscat pagina Rezistentei, si datorita faptului ca mesajul acestei pagine este ca rezistenta comunista din Romania ar fi in intregime o pseudorezistenta, adica o sustinere indirecta a capitalismului prin demonstrarea nivelului ramas in urma si prost al "comunsimului national", eu (si desigur Dtru Bucur si Tr. Dogaru) nu dorim sa aparem in pagina dvs. Ar insemna ca ne-am insusi /asuma acest mesaj, ceea ce nu este cazul. 

De aceea, chiar daca la un an dupa ce ati "preluat" pagina si ati pus in ea ce ati dorit, va rog inca o data sa scoateti materialele semnate de noi. Aceste emnaturi apar si in numerele 5 si 6 din Rezistenta rosie, pe care le-ati pus in pagina web, cat si in articolul despre 1 Mai. Iar daca nu scoateti articolele din Rezistenta rosie, trebuie totusi sa publicati acest raspuns al meu, pentru a se vedea ca evolutia ulterioara a paginii web nu este continuarea eforturilor de dinainte ci, din pacate, dezmintirea acestora. 

Asa cum am mai spus, mesajul unei reviste idelogice trebuie sa fie coerent si clar. daca revista da totusi dovada de incoerenta ideologica, si daca aceasta incoerenta este opusa principiilor mele si asteptarilor mele de la acea revista, ei bine imi retrag articolul. Aceasta ultima precizare este la mail-ul dvs. din 30 aprilie. 

Nu doresc nici sa dialoghez cu dvs. in pagina dvs. Problemele discutate de catre oameni care spun ca se preocupa sincer de problemele sociale ar trebui sa fie superioare vesnicei "controverse" intre steagul "comunismului national" si internationalism.

Nu stiu, sincer, daca in mod real "suntem de aceeasi parte a baricadei". In locul cuvintelor mari, de care mi-e groaza, eu prefer sa invat mereu. Aceasta este prima "actiune" iar restul lor tot de aici rezulta. 

In speranta ca ne vom intalni de aceeasi parte, 

Ana Bazac