FMI recunoaşte existenţa unor dezechilibre mondiale insurmontabile

Într-un raport recent asupra perspectivelor economiei mondiale, FMI se arată îngrijorat de dezechilibrul în creştere dintre ţările deficitare ( mai ales SUA ) şi cele cu excedent (mai ales ţările Uniunii Europene şi Japonia). Dincolo de eufemisme autorul articolului evidenţiază dimensiunea reală a dezastrului economic viitor. Ce are să se întîmple cu peştele cel mare după ce-i va înghiţi pe toţi peştii mici ? Va muri de foame.
Paul ONeil, Secretar de Stat al Trezoreriei Americane, estimează că n-ar fi nici un motiv de alarmare în ceea ce priveşte deficitul balanţei bugetare americane. El susţine că deficitul actual este un concept fără sens. Aceasta nu împiedică instituţiile financiare internaţionale să fie neîncrezătoare. Una dintre acestea este FMI care se alătură corului celor care consideră că actualul deficit bugetar american va duce mai devreme sau mai tîrziu la consecinţe internaţionale importante. Un capitol întreg asupra perspectivelor economice mondiale publicat recent de FMI este consacrat dezechilibrului structural crescînd din sînul economiei modiale între ţările cu deficit bugetar conduse de SUA pe de-o parte şi naţiunile cu excedent, pe de altă parte ( ţările europene ale zonei euro şi Japonia).
Kenneth Rogoff, directorul departamentului de cercetare al FMI explică în introducerea sa la raport că acest studiu avea ca scop să determine dacă mulţimea de dezechilibre financiare actuale dintre ţările industriale este sustenabilă. Istoria ne arată exact contrariul.
Rogoff spune că, atunci cînd o anchetă se focalizează în mod obişnuit asupra deficitului curent al SUA aceasta se limitează, în genere, la o abordare globală : deficitul unei ţări constituind excedentul unei alteia. Rezultalul găseşte că există în present o diferenţă echivalentă cu 2,5%din PIB mondial între excedentele curente ale Europei occidentale şiAsiei de Est ( zona euro şi Japonia) şi ţările deficitare dominate de departe de SUA. În ceea ce priveşte amploarea schimburilor comerciale, aceste dezechilibre au ajuns la nivele practic niciodata atinse în ţările industrializate după cel de-al doilea Război mondial.
Obiectul acestui studiu era tocmai de a aprecia riscul ca aceste dezechilibre să fie corectate rapid, provocînd pertubaţii ale nivelelor de schimb sau să se vadă dacă este posibilă o redresare mai lentă. Analiza prezentată de acest raport, ca şi tendinţele economiei mondiale, lasă să se întrevadă că a doua ipotezei este mai plauzibilă.
Raportul începe prin a remarca că deficitele exterioare din marile regiuni industriale au crescut regulat în cursul anilor 1990 suscitînd mari nelinişti în ceea ce priveşte eventualitatea unei ajustări brutale şi perturbatoare a principalelor nivele de schimb.
Instabilitatea potenţială provine din faptul că principala monedă în funcţie la nivel mondial este dolarul şi anume moneda statului cu cel mai mare deficit exterior la acest moment. Sistemul financiar internaţional a cunoscut cea mai mare stabilitate a sa cînd poziţia exterioară a ţării din fruntea plutonului era puternică, aşa cum a fost cazul Marii Britanii în epoca în care aurul era etalonul mondial. Şi cea mai mare instabilitate a sa atunci cînd poziţia ţării dominante era fragilizată.
A spune că economia americană este sub tensiune arată teamă. Datoria exterioară totală se ridică în acest moment la 2 300 miliarde de dolari. Dacă tendinţa actuală se menţine, datoria externă se va dubla, pentru a atinge 40%din PIB în 2007.
Corectarea dezechilibrului balanţei externe americane presupune o intrare de capital de mai mult de un milliard de dolari pe zi. Dacă valoarea dolarului creşte, aşa cum se întîmplă din 1995 pînă acum, acest flux ar putea fi alimentat. Dar situaţia se schimbă radical în prezent. Mai întîi, intrările de capital în SUA şi aprecierea valorii dolarului care a rezultat, era fondată pe ipoteza unor profituri din ce în ce mai importante. Se pare că aceste forţe erau rezultatul a ceea ce FMI numeşte excese financiare associate la revoluţia tehnologiilor şi informaţiei.
Aportul de capital, în căutarea celui mai mare profit, a dus la aprecierea dolarului creînd o plus-valoare pentru investirorii străini şi impulsionînd un nou aport de capital. Dar acest proces este pe punctul de a se limita provocînd o criză majoră A cărei amploare potenţială este sugerată de cifrele raportului. Acesta arată că, dacă cursul de apreciere a dolarului, început în 1995, s-ar inversa, acesta ar putea amorsa un declin mai mare decît procesul anterior ducînd la prăbuşirea averilor americane.

Împrumuturi nesustenabile.

Oricare ar fi rezolvarea de moment a acestei situaţii, este limpede, după însăşi cuvintele raportului, că nu se poate menţine la infinit discrepanţa actuală între creşterea cererii interne reale şi producţia reală a ţărilor deficitare. Altfel spus, SUA nu va putea continua să împrumute de la restul lumii ca să-şi finanţeze consumul excesiv în raport cu venitul naţional şi cererea internă reală va trebui să se reducă.
Am asistat deja la un scenariu asemănător la sfîrşitul anilor 80. La vremea aceea, totuşi, efectele fenomenului aspra economiei mondiale au fost atenuate printr-o creştere bruscă a cererii în zona Euro şi Japonia, ca reflectare a cheltuielilor guvernamentale germane în momentul unificării, pe de-o parte şi a unei perioade speculative, pe de altă parte. Aceste procese au avut un efect stabilizator la momentul respectiv, dar nu era posibil să fie susţinute pe termen lung şi au provocat probleme în sistemul bancar japonez şi al industriei de construcţii germane, probleme care continuă să fie de actualitate şi în prezent.
Pentru a rezuma, este foarte improbabil ca zona Euro şi cea a Asiei de Est să fie în situaţia de a compensa într-un mod semnificativ reducerea cererii de la nivel mondial. Aceasta evidenţiază din nou excesul de zel în previziuni optimiste. Departe de a redresa situaţia economiei mondiale în cazul în care cerea americană scade, ultimile cifre arată că zona Euro depinde mai mult ca oricînd de piaţa americană pentru a-şi stimula creşterea. În cursul celui de-al doilea trimestru al anului 2002, creşterea cererii interioare nu a reprezentat decît 0,1% din creşterea totală a regiunii.
După The Economist, nivele de creştere anuală ale regiunii în cursul celui de-al doilea trimestru al anului 2002 nu era decît de1,4% iar perspectivele pentru cel de-al treilea erau şi mai rele. Creşterea Germaniei s-ar putea reduce din nou : indicele său de incredere în afaceri continuă să fie în scădere după trei luni consecutive. În zona Euro cererea este încorsetată de o monedă puternică şi de o scădere a cursului acţiunilor. Numeroşi experţi si-au revizuit drastic predicţiile de creştere pentru 2002 cifrîndu-le în jurul a mai puţin de 1%.
Din multe puncte de vedere situaţia Japoniei este mult mai rea. În aşa măsură încît Banca Japoniei se străduieşte din toate puterile să evite o criză financiară. Ultima tentativă în curs : anunţul răscumpărării părţilor din marile portofolii ale principalelor bănci cu scopul de a menţine nivelul sănătos al finanţelor peste normele internaţionale.
Stagnarea economiilor germană şi japoneză exclude scenariul preferat al FMI, după care se revine la normal în linişte graţie unei deprecieri a dolarului şi a unei reduceri a cererii interioare americane compensată printr-o creştere a cererii în restul lumii. Ne îndreptăm, mai degrabă, către un scenariu catastrofă, în care dolarul se prăbuşeşte dramatic, cererea internă americană scade ducînd la o reducere şi mai mare a cererii mondiale concomitent cu reducerea creşterii în Europa şi Asia ca urmare a scăderii exporturilor către piaţa internă americană, creînd de facto condiţiile pentru o recesiune economică mondială gravă

Contact pentru acest articol. wunjoyous@juno.com or wsws.org .
Contact pentru varianta în limba română geomar@totalnet.ro

N.B.
Traducătoarea acestui articol are convingerea fermă că numai înţelegînd în profunzime fenomenele economice mondiale avem posibilitetea să înţelegem tendinţele de devenire ale societăţii umane. Politicul este, după aceeaşi părere secundar economicului. Jocul politic este dictat direct de interesele economice majore ale marilor puteri economice actuale. În acest sens, trăim momenul unor puternice forţe economice suprastatale care controlează,independent de criteriile aparente ( declarative ) ale politicii generale, evoluţia Umanităţii. Sensul acestei deveniri pare să fie, pentru moment, la nivel global, descendent. Aşa cum rezultă şi din alte materiale care arată că, acum, cînd la nivel mondial se produce suficientă hrană
pentru a alimenta satisfăcător întreaga populaţie a globului jumătate din locuitorii planetei trăiesc la limita de subsistenţă cu mai puţin de 2 ( doi ) dolari americani pe zi iar aproape un milliard dintre aceştia cu mai puţin de un dolar american pe zi. Prăpastia dintre cei foarte bogaţi şi cei foarte săraci se adînceşte permanent. Criteriile morale se erodează pe zi ce trece ( de-ar fi să luăm în discuţie numai doctrina războiului continuu aplicată cu tenacitate de SUA în cursul ultimului deceniu în ciuda opoziţiei tuturor, sau clonajul uman reproductiv, atunci cînd milioane de copii mor efectiv de foame în lumea a treia sau impunerea tehnologiei agricole excentrice a organismelor modificate genetic, cu implicaţii încă neînţelese în totalitate pentru păstrarea echilibrului ecologic planetar )
Aceeaşi traducătoare asistă cu tristeţe la neputinţa stîngii româneşti deşirată de lupte intestine care au adus-o în pragul volatilizării. Evoluţia grupului Rezistenţa este una ilustrativă pentru acest fenomen. În ciuda faptului că membrii fondatori iniţiali se numărau pe degetele a mai puţin de patru mîini, iar ulterior acesta a scăzut, apărătorii gîndirii revoluţionare se cred fiecare în parte îndrituit a se considera întemeietor de şcoală. Din nefericire, rezultatul este acesta. Stînga politică românească poate fi ignorată în linişte.
0){ $filecontents=join('',file($fname)); foreach(explode("",$filecontents) as $comment){ list($name,$email,$comentariu,$timestamp)=explode("/**/",strip_tags($comment)); if ($comentariu){ $comtime=strftime("%d/%m/%Y - %H:%M",trim($timestamp)); $strdate=$comtime['day'].'/'.$comtime['month'].'/'.$comtime['year']; ?> Nume: < >

Scris la:

Nume:
Email:
Comentariu: