Eduardo Galeano: Ciudatul război al mileniului III made USA
Timpuri ale fricii. Lumea trăiește în teroare iar teroarea
este deghizată: ea ar fi opera lui Saddam Hussein, un actor mai dergrabă obosit
de fi de multă vreme capul de afiș al inamicului public numărul 1 sau a lui Oussama
Ben Laden un profesionst al terorii.
Adevăratul autor al panicii planetare se numește Piața. și acest personaj nu are
nimic de-a face cu acel sector simpatic al cartierului de unde se cumpără legume.
Este un terorist fără față, puternic, omniprezent precum Dumnezeu și care se crede,
de asemenea, etern. Numeroși indivizi ne previn că Piața este nevoasă și avertizează
că nu mai trebuie iritat. Luxuriantul său curriculum criminal seamănă panică.
Și-a petrecut viața furînd hrana, distrugînd locuri de muncă, luînd ostatici țările,
și producînd războaie. Pentru a-și vinde războaiele Piața seamămă frica. Și frica
crează un climat. Televiziunea face tot ce poate ca turnurile din New York să
cadă în fiecare zi.
Ce-a mai rămas din panica antraxului ? O anchetă oficială care n-a dat nici un
fel de explicație scrisorilor asasine și, mai ales, un spectacular reviriment
al cheltuielilor militare din SUA. Iar miliardele pe care aceast țară le datorează
industriei morții sînt departe de a fi o bagatelă. Cu mai puțin de jumătate din
acestea s-ar putea pune capăt mizeriei mondiale. Dacă este să ne luăm după calculele
Națiunilor Unite. De fiecare dat cînd Piața dă un ordin, alarma roșie a mașinii
de măsurat pericolul clipește iar toate presupunerile devin evidențe. Războaiele
preventive ucid în cazul că
fără nicun fel de probă. și acum a venit rîndul Irakului.
Această țară, deja epuizată, a fost condamnată. Și morții știu pentru ce : Irakul
este a doua mare rezervă mondială de petrol, tocmai de ce are nevoie Piața, ca
să asigure destul conbustibil matrapazlîcurilor societății de consum. Oglindă,
oglinjoară, spune-mi, de ce să mă tem mai tare? De puterile imperialiste ce monopolisează,
prin drept natural, armele de distrugere în masă.
În epoca cuceririi Americii, la nașterea a ceea ce se numește azi Piața
Globală, variola și gripa au ucis mult mai mulți oameni decît sabia și archebuza.
Strălucitoarea invazie europeană datorează mult bacteriilor și virușilor. Secole
mai tîrziu, acești aliați providențiali au fost transformați în arme puse la dispoziția
marilor puteri. O mînă de țări monopolizează arsenalul armelor biologice. Cu vreo
douăzeci de ani în urmă, cînd kurzii erau cei care aveau presă proastă iar Occidentul
stătea bot în bot cu Saddam Hussein, SUA I-a permis acestuia să lanseze bonbe
epidemice împotriva kurzilor, numai că trebuie să se știe că aceste arme au fost
produse plecîndu-se da la surse cumpărate de la o societate din Rockville, în
Maryland.
În domeniu militar, ca și în rest, Piața predică libertatea, numai că nu-I prea
place concurența. Oferta se concentrează în mîinile cîtorva, în numele securității
universale. Ne este frică de Saddam Hussein. Lumea tremură. Teribilă amenințare
: Irakul ar putea să-și folosească armele biochimice Și, cel mai grav, să-și procure
și arme nucelare. Umanitatea nu poate autoriza un asemenea pericol, proclamă periculosul
președinte al unicului stat care a folosit vreodată oa asemenea armă ca să ucidă
civili. Este cmva Irakul cel care a exterminate bătrînii, femeile și copiii din
Hiroșima și Nagaski ? Imagine a noului mileniu : ființe care nu știu dacă vor
avea ce mînca mîine, sau dacă-și vor pierde acoperișul de desupra capului sau
ce vor face dacă se vor îmbolnăvi sau vor avea vereun accident, oameni care nu
știu dacă mîine vor găsi de lucru, sau dacă vor fi obligați să muncească dublu
pentru jumătate din salariu, sau dacă pensia le va fi devorată de rechinii bursei,
sau de către șoarecii inflației, cetățeni care nu știu dacă vor fia atacați la
colțul străzii, dacă li se va jefui apartamentul sau dacă un disperat le va înfige
un cuțit între coaste; țărani care nu știu dacă mîine vor rămîne fără pămîntul
care-i hrănește, sau pescarii care nu mai știu dacă vor găsi rîuri și mări neotrăvite;
oameni și țări care se întreabă cum își vor plăti datoriile înmulțite prin penalități.
Aceste terori cotidiene sînt, oare, opera Al-Qaida?
Economia comandă atentate despre crae nu se vorbește în ziare: ea face să moară
de foame 12 copii în fiecare minut. În organizația teroristă a lumii, protejată
de puteri militare există un milliard de înfometați cronic și șase sute de milioane
de muritori efectiv de foame. Monedă forte, viață fragilă : Ecuadorul și Salvadorul
au adoptat dolarul ca monedă națională dar populația emigrează. Niciodată, mai
înainte, aceste țări nu au produs atîția săraci și emigranți. Vînzarea de carne
omenească în străinătate duce la dezrădăcinări, tristețe și devize. Suma pe care
Ecuadorienii obligați să caute de lucru altundeva au trimis-o în țară în
2001 este mai mare decît suma totală obținută din exportul de banane, ton, creveți
și cacao. Uruguay și Argentina își expulzează tinerii și copiii. Emigranții, nepoți
de imigranți, lasă în urma lor familii sfîșiate și amintiri dureroase. Domnule,
doctor, mi s-a frînt inima; dar în ce spital se tratează așa ceva ? În Argentina,
un concurs televizat oferă zilnic cel mai dorit premiu : o slujbă. Cozile sînt
impresionante. Emisiunea alege candidații, iar telespectatorii îi votează. Cel
care plînge cel mai mult și-i face pe spectatori să plîngă la rîndul lor, cel
mai mult, cîștig. Sony Pictures vinde acum această formulă de success în toată
lumea. Ce fel de slujbă, n-are importanță. Pentru cît, de asemenea. Disperarea
celor care caută de lucru și angoasa celor care se tem să n-o piardă îi obligă
să accepte inacceptabilul. În toată lumea se impune modelul WalMart. Această intreprindere,
numărul unu în SUA, interzice sindicatele și practică extinderi ale orarului de
lucru, fără să plătească orele suplimentare. Piața îi exportă exemplul interesant.
Cu cît o țară este mai săracă, cu atît este mai simplu să se transforme dreptul
la muncă într-un înscris inutil Și cu atît va fi mai ușor să se sacrifice și alte
drepturi.
Părinții haosului vînd ordine. Sărăcia și șomajul înmulțesc delicvența, care,
aceasta, seamănă panică, și în acest mediu de cultură înflorește răul. Militarii
argentinieni care se pricep la crimă, sînt chemați să combată crima; să ne salveze
de delicvență, strigă cît poate Carlos Menem, un funcționar al Pieței care se
pricepe destul la delicvențî pentru că a practicat-o personal atunci cînd a fost
președintele țării. Prețuri extrem de mici, profituri incomensurabile și un nivel
de control zero: un petrolier se rupe în două și mareea neagră ucigașă atacă coastele
Galiciei și mai departe. Afacearea ce mai bănoasă a lumii generează averi și dezastre
naturale. Gazele toxice produse prin arderea petrolului sînt principala cauză
a găurii din stratul protector de ozon, care a atins deja dimensiunile SUA Și
a înnebunit clima mondială. În Etiopia și în alte țări africane, seceta condamnă
milioane de oameni la ceea ce este mai rău, cea mai îngrozitoare foamete a ultimilor
douăzeci de ani în timp ce în Germania și alte țări europeene inundațiile catastrofale
sînt cle mai grele din ultimii cincizeci de ani. Și, pe deasupre, petrolul mai
produce și războaie. Bietul Irak.
Brecha. Uruguay, décembrie
2002 Grano de Arena.
Contact pentru acest articol informativo@attac.org , pentru varianta în limba
română geomar@totalnet.ro
if (filesize($fname)>0){
$filecontents=join('',file($fname));
foreach(explode("",$filecontents) as $comment){
list($name,$email,$comentariu,$timestamp)=explode("/**/",strip_tags($comment));
if ($comentariu){
$comtime=strftime("%d/%m/%Y - %H:%M",trim($timestamp));
$strdate=$comtime['day'].'/'.$comtime['month'].'/'.$comtime['year'];
?>
Nume:
=$name?>
if ($email){
?>
<
=$email?>
>
}?>
=nl2br($comentariu)?>
Scris la:
=$comtime?>
}
}
}
?>