JUDECATORUL MAY: Da, Dl. Nice.

DL. NICE: Cer aprobarea pentru a discuta 30 sec. în sesiune privata.( Se aproba )

DL. NICE: ( Chestiuni de procedura )

JUDECATORUL MAY: Da. Domnule Milosevic

ACUZATUL: Domnule May, cît timp am la dispozitie?

JUDECATORUL MAY: O ora si jumatate.

ACUZATUL: Nu cred ca e suficient, dar o sa-mi dau silinta.

Martorul: WESLEY CLARK [ continuarea contrainterogatoriului ]

ÎNTREBARE. Am citit stenograma de ieri si vad ca din 131 de paragrafe au ramas nunmai 45. Deci nu numai razboiul si cartea nu îmi sunt admise, ci au ramas numai cîteva subiecte. Totusi, ele merita atentia.

Generale, spuneam ca în paragraful 2 este ceva ce nu înteleg, si va rog sa ma lamuriti. Nu sunt sigur ca

întîlnirea a fost pe 17 august, ci mai înainte. Dar se poate stabili usor, pentru ca dupa întîlnirea noastra ati lecat la Sarajevo si deabia dupa aceea au fost omorîti în accident acei patru membri din delegatia voastra. Ma rog, este mai putin important. Ati spus ca o sa va dau eu pe sîrbi. La ce va refereati. Ce sîrbi am zis eu ca o sa va dau?

RASPUNS. Onorata instanta, RASPUNSul este ca acuzatul ne-a propus sa discutam cu el pentru ca numai el poate face un acord de pace la Dayton.

ÎNTREBARE. Deci va refereati la eforturile mele de a face pace, fructificate la Dayton. Credeti ca aici a fost un fel de tradare (delivery?)

RASPUNS. Onorata instanta, cred ca Slobodan - aa, acuzatul - avea controlul asupra tuturor activitatilor din fosta Iugoslavie de atunci, atît de pace cît si de razboi. În legatura cu acea întîlnire, el a dat de înteles ca îi controleaza pe sîrbii din Bosnia si eu m-am întrebat pe ce baza, nefiind el liderul aceui stat, ci al altuia, vecin, care îi controla pe aceia din Bosnia. Aceasta este esenta depozitiei mele.

ÎNTREBARE. Ei bine, esenta aceasta este gresita, generale. Noi vorbeam numai de hotarîrea mea de a face pace, pentru care aveam acordul întregului popor. Nu era vorba decît de chestiunea pacii. Mai departe. Ziceti în depozitie "Milosevic ne-a spus ca era crucial sa-i dam lui termenii acordului si el va face un referendum ". Generale, deci spuneti ca nu am fost surd la doleantele poporului sîrb, care dorea pacea.

Nu?

RASPUNS. Onorata instanta, pur si simplu am scris ce mi-am amintit din discutia cu acuzatul. Impresia mea era ca se punea într-opozitie de lider într-o tara care nu era a lui. Din punct de vedere al dreptului international nu era normal, pentru ca Iugoslavia si Bosnia erau doua tari diferite. Totusi el pretindea conducerea daca nu controlul unei factiuni din acea tara. Asa ne parea atunci cînd ne-a zis ca o sa

ne dea (deliver) pe sîrbii din Bosnia.

JUDECATORUL MAY: Cred ca putem clarifica asta. Expresia "vi-i dau pe sîrbii din Bosnia" este traducerea dv. a ceea ce parea pozitia de atunci a acuzatului.

MARTORUL: Corect.

JUDECATORUL MAY: Dar nu o expresie a acuzatului. Da, continuati, domnule Milosevic.

DL. MILOSEVIC: generale, nu dicutam rolul meu în obtinerea pacii, ci contextul în care apare el în viziunea dv. Va dati seama?

JUDECATORUL MAY: Puneti o întrebare concreta.

ACUZATUL: Generale, explicati, va rog. Spuneti ca un membru al delegatiei chiar s-a întrebat ce legatura ar putea fi între alegerile din Iugoslavia si populatia dintr-o alta tara, din Bosnia. si eu am zis ca einu vor fi surzi la dorinta poporului sîrb, dar am spus asta într-un alt context. Priviti paragreful 101 "Milosevic a spus ca vrea alegeri în Bosnia si Holbrooke a înteles ca ceea ce vrea Milsevic era un referendum pe tema acordurilor de la Dayton. " si apoi ziceti ca un membru al delegatiei dv. m-a întrebat

ce efect ar avea alegeri din Iugoslavia asupra tratatului. NU va e clar acum ca nu spuneti adevarul?

RASPUNS. Onorata instanta, cred ca e vorba de chestiuni de limbaj. Nu am paragraful 101 dar esenta cred ca este cea spusa de Milosevic. Ce stiu clar e ca acuzatul mi-a zis "Dati-mi termenii acordului si vom tine un referendum". Esenta este ca era într-o pozitie de control. Conducerea de catre el a negocierilor combina

strategii de utilizare a fortei, santaj si încercare de a parea în ochii comunitatii internationale drept un om al

pacii. Acesta a fost comportamentul pe care îl anticipam cînd am negociat cu el. stiam ca are influenta nu numai în a face pace ci în general, are influenta printre sîrbii din Bosnia. Nimeni nu stia cîta. stiam ca în tabara lor erau discutii, stiam ca el însusi era constient ca toate cîstigurile teritoriale din Croatia fusesera spulberate de contraofensiva croata si ca musulmanii bosniaci puteau face acelasi lucru, de aceea era logic ca el dorea o pace în care sa salveze ce se mai putea salva din cîstigurile sîrbilor bosniaci. De aceea l-am întrebat daca sa negociem cu el sau cu sîrbii din Bosnia.

DL. NICE: Onorata instanta, îmi permiteti o remarca. Paragraful 101 nu a fost revizuit pentru acuzat în ce priveste traducerea. As dori sa reamintesc scopul contrainterogatoriului deoarece acuzatul îmi pare a se abate de la el. Ordinul dv. bazat pe regula 70 a garantat contrainterogatoriu limitat pentru martor tocmai pentru a exista posibilitatea de a se referi la aceleasi documente.

JUDECATORUL MAY: Da. Martorul trebuie sa aiba aceleasi documente ca acuzatul. Continuati, domnule Milosevic.

DL. MILOSEVIC: Generale, fiindca pretindeti ca as fi zis "dati-mi termenii acordului si voi avea eu grija sa die acceptati", spuneti-mi va rog, cît timp au durat negocierile de la Dayton?

RASPUNS. Onorata instanta, nu am avut niciodata impresia ca acuzatul ar putea gasi el singur un acord între parti ci ca el pretindea capacitatea de a obtine aprobarea partii sîrbe.

ÎNTREBARE. generale, la Dayton au fost trei echipe de negociere, de la trei parti diferite. Nu este asa?

RASPUNS. Onorata instanta, este corect.

ÎNTREBARE. Va amintiti prima zi de la Dayton? Am ajuns seara si a doua zi am stat la o masa rotunda toate cele trei delegatii, inclusiv dv. si Grupul de Contact. Va amintiti?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. Si în prima zi delegatia musulmana a cerut ca RS sa aiba 34-35% din teritoriu. Da?

RASPUNS. Onorata instanta, nu mai tin minte exact. Misunea mea era legata de anexa militara. Nu am depus marturie despre aceasta.

ÎNTREBARE. Ce va spun este ca de la 35% s-a ajuns la 49% în urma unor negocieri de trei saptamîni. Asta va amintiti?

RASPUNS. Onorata instanta, sigur ca au fost negocieri grele si lungi. Încheiate cu procentul 51-49%.

ÎNTREBARE. Deci nu a fost usor sa ajungi de la 35% la 49%, nu?

RASPUNS. Cred ca multi au luptat sa se ajunga la un asemenea acord  la Dayton.

ÎNTREBARE. Bine. În acele negocieri lungi s-au folosit foarte multe harti. Nu stiu la ce harta va referiti cînd vorbiti de una pe care am tras o linie cu un marker. Aduseserati sute de harti. Ce reprezinta asa de important aceasta anume harta pe care pretindeti ca am tras doua linii paralele?

RASPUNS. Onorata instanta, demonstreaza rolul conducator al acuzatului. Nu s-a consultat cu nimeni, pur si simplu a tras linia aceea si a ramas asa cum a vrut el. Motivul pentru care prezint aceasta harta ca proba este ca el stia ce face atunci cînd a desenat-o, si aceasta arata autoritatea de care se bucura.

ÎNTREBARE. Vad doua linii paralele. Pe care din ele am desenat-o eu?

RASPUNS. Cred ca aceasta, unde se vede un cerculet rosu. Nu sunt sigur, dar sunt sigur ca ati marcat-o dupa ce ati negociat multa vreme cu premierul bosniac Harri Silajdzic. Asi stat împreuna la masa si dv. ati desenat-o.

ÎNTREBARE. Bine, General Clark. De unde stiti ca nu m-am consultat cu nimeni? De exemplu, îmi amintesc de negocierile cu Krajisnik în legatura cu coridorul de la Gorazde. Au fost lucruri grele. De unde stiti ca nu m-am consultat cu nimeni?

RASPUNS. Repet ca în momentul cînd v-am vazut desenînd linia aceea nu v-ati consultat cu nimeni. Nu stiu ce ati discutat cu Silajdzic. Nu stiu ce ati facut înainte.

ÎNTREBARE. Rezutatul final a fost 51-49, asta conteaza. Timpul meu este limitat, trecem mai departe. Anume, sa paragraful 3. Spuneti ca mai muti membri ai delegatiei au plecat, ramînînd numai Kruzek, Clark si Milosevic. În primul rînd, nu este asa.. Aveati o delegatie mare. Voi erati cel putin 10, si împreuna cumine mai erau cîtiva. Daca Holbrooke a plecat, este altceva. S-o fi dus la WC. Niciodata însa nu am ramas în trei: eu, dv. si Kruzek. De ce as fi stat eu cu voi în vreo pauza? Este pur si simplu un neadevar.

JUDECATORUL MAY: Asteptati sa raspunda.

MARTORUL: Onorata instanta,a fost o pauza. Ambasadorul Holbrooke s-a dus la toaleta. Acuzatul statea într-un fotoliu în capul mesei si apoi s-a sculat si a vut sa iasa. M-am apropiat de el împreuna cu asistentul meu, Kruzer. Pauza a fost imediat dupa ce a anuntat ca ar putea face un referendum care ne va asigura ca

sîrbii de la Pale vor accepta orice rezultat al negocierilor. Eu am continuat pur si simplu discutia si l-am întrebat: "Daca aveti asa de mare influenta, cum de i-ati permis lui Mladic sa ucida oamenii aceia nevinovati de la Srebrenica?". M-a privit si mi-a spus: "Generale Clark, i-am spus, dar nu m-a ascultat."

DL. MILOSEVIC: Generale, este o minciuna sfruntata. Mai întîi pentru ca nu s-a discutat nici un singur moment problema Srebrenica si în al doilea rînd pentru ca niciodata nu i-am dat (sau am fost în pozitia de a-i

da) vreu ordin lui Mladic.

JUDECATORUL MAY: Stati putin. Martorul nu are de unde sa stie ce ati vorbit cu Mladic. Marturia lui este numai legata de ce i-ati spus dv.

ACUZATUL: În primul rînd nu aveam cum sa-i dau ordine lui Mladic.

JUDECATORUL MAY: Despre asta vom vorbi alta data. Deocamdata va referiti numai la ce a spus martorul.

DL. MILOSEVIC: Generale, eu, de exemplu sunt ferm convins ca Mladic nu a dat nici un fel de ordin ca sa fie executati oameni în Srebrenica.. Cred ca masacrul a fost facut de un grup de mercenari. Ati..

JUDECATORUL MAY: Pierdem timpul. La stadiul acesta al procesului nu ne intereseaza ce credeti dv. concentrati-va pe ce a declarat martorul. Deja ati spus: nu este adevarat. Daca mai aveti ceva,

spuneti, dar nu va repetati.

DL. MILOSEVIC: Nu ma repet. Generalul Clark îsi aminteste ca i-am spus ca în traditia militara a poporului sîrb cea mai mare dezonoare este sa omoare un prizonier sau un civil si ca nici un om de onoare din armata sîrba nu ar face asa ceva.  Asta va amintiti, generale?.

RASPUNS. Onorata instanta, îmi amintesc de discutia de pe data de 19-20 ianuarie 1999. Atuncimi-a spus ca politia sîrba nu a masacrat pe albanezi la Racak deoarece nu ar face asa ceva.  Ca o sa faca o cercetare pe tema asta, dar deja stie RASPUNSul. Poate la asta se refera acuzatul.

ÎNTREBARE. Bine, nu va amintiti, se întîmpla. Înapoi la Srebrenica: ma refer la paragraful 97 "Clark, totusi nu putea indica vreun motiv de a crede ca Milosevic stia ca la Srebrenica a fost un masacru, nu o batalie". Macar de asta va aduceti aminte, ca nu se vorbea atunci de nici un masacru?

MARTORUL: Onorata instanta, nu am folosit cuvîntul masacru. I-am zis "cum ati putut sa îl lasati pe Mladic sa omoare pe oamenii aceia?". La acea vreme se stia bine de masacru din mass-media.. Era o

discutie publica în toata lumea. si m-am uitat la acuzat, care vorbeste o engleza fluenta, si am stiut ca a

înteles imediat despre ce este vorba, altfel nu mi-ar fi spus "l-am avertizat, dar nu a vrut sa ma asculte". Nu l-ar fi avertizat daca era vorba despre o operatie militara. si apoi, cînd a zis "nu m-a ascultat" si l-aam privit în fata, era clar ca stie despre ce este vorbRASPUNS. Impresia mea.

DL. MILOSEVIC: Generale, lucrurile stau invers..pozitia de atunci a Serbiei si a mea era urmatoarea : sprijineam eforturile grupului de contact din 1994 si ceream renuntarea la operatiuni militare, care ar fi

îngreunat inutil procesul de pace. Era negativa fata de orice actiune militara.

JUDECATORUL MAY: Nu va permit sa continuati. Spuneti generalitati. Ajutati-ne concret. Ati vorbit despre Srebrenica cu generalul? Poate nu atunci, ci cu vreo alta ocazie?

ACUZATUL: Niciodata. Pozitia noastra era clara: nici un fel de actiuni militare, darmi-te sa omori

civili.

JUDECATORUL KWON: General Clark, la ce paragraf din 97 se refera acuzatul? La paragraful redactat de acuzare pregatit pt. Dv?

MARTORUL: Da. Ce pot confirma este depozitia mea. L-am întrebat pe acuzat cum a putut tolera

masacrul de la Srebrenica, l-am privit în ochi si mi-a spus ce am declarat. Avea o expresie foarte grava. A facut o pauza înainte de a raspunde. Nu am folosit termenul de masacru, dar acuzatul a înteles.

JUDECATORUL KWON: Deci pasajul acesta nu e redactat de dv?

MARTORUL: Care, 97?

JUDECATORUL KWON: Da.

MARTORUL: Cred ca procurorul mi-a indicat sa elaborez pe tema lui. Mi-a ramas întiparit în memorie. Am fost asa de impresionat, încît am povestit si celorlalti membri ai delegatiei despre episodul cu Srebrenica, deoarece l-am considerat o acceptare tacita a faptului ca acuzatul era la curent cu masacrul. Ceea ce nu stiu este daca spunea adevarul, daca într-adevar i-a spus si Mladic nu l-a ascultat.

JUDECATORUL KWON: Multumesc.

DL. MILOSEVIC: Generale, la vremea aceea toata lumea stia ca armata RS a ocupat Srebrenica.. Nu era secret. RASPUNSul meu la oricine mi-ar fi pus o asemenea întrebare - dar dv. nu mi-ati pus-o - nu s-ar fi referit la operatiuni militare. De aceea spun ca distorsionati faptele. si o faceti cu un anume scop, este evident.

JUDECATORUL MAY: Aveti vreun motiv anume, generale, sa va amintiti asa de clar discutia aceea?

MARTORUL: Da, pentru ca a fost prima oara cînd am putut vorbi între patru ochi cu acuzatul. A fost prima noastra întîlnire si am folosit prilejul pauzei facute de Holbrooke. Masacrul de la Srebrenica era cap de afis în toata lumea.

JUDECATORUL ROBINSON: Generale, ce a spus acuzatul nu poate fi interpretat ca el se

disociaza de crima?

MARTORUL: Ba Da. Asta ma si asteptam sa aud. Voia sa se disocieze de orice responsabilitate. Dar ce îmi aduc eu bine aminte este urmatorul lucru: la vremea aceea armata RS era formata din militari ai fostei

Iugoslavii iar ofiterii erau platiti de armata iugoslava. Generalul Mladic …

JUDECATORUL MAY: Nu.

ACUZATUL: Este o depozitie despre asta. Acum nu avem vreme-.

JUDECATORUL MAY: nu întrerupeti. O faceti pe timpul dv.

MARTORUL: Generalul Mladic era ofiter în armata Iugoslava nu stiu daca acuzatul spunea sau nu adevarul, dar am fost convins ca stia de masacru. Toate circumstantele pledeaza în favoarea faptului ca stia

ca acolo a fost si o opoeratie militara si un masacru. Aceasta propozitie pe care v-am relatat-o a facut cea mai mare impresie asupra mea. M-a facut sa înteleg rolul acuzatului în conflictele din Balcani.

DL. MILOSEVIC: Sunteti constient, generale de faptul ca nimeni din Iugoslavia nu stia de posibilitatea unui masacru într-o zona protejata de trupele ONU?

JUDECATORUL MAY: Nu este relevant. Reveniti la subiect.

ACUZATUL: Domnule May, spun ca nu numai eu, ci nimeni din conducerea Iugoslaviei nu putea

crede ca se va face o operatie împotriva unei zone protejate de ONU. Pozitia noastra …

JUDECATORUL MAY: Veti vorbi despre pozitia dv. alta data. Timpul este limitat.si mai aveti poate de pus alte întrebari-.

ACUZATUL: da, mai am, dar cele mai importante mi le-ati interzis dv., domnule May. Generale, ati vorbit despre UCK în mai multe locuri, chiar în ultimul paragraf. Mentionati acolo ca eu v-as fi spus ca acesti oameni sunt asasini, violatori, incendiatori, teroristi si tîlhari. Da?

JUDECATORUL MAY: Va referiti la conversatia din oct. 1998?

JUDECATORUL KWON: Paragraful 28.

JUDECATORUL MAY: 28. Despre asta e vorba, nu?

ACUZATUL: si de asta. Nu e în disputa, generale, ca eu v-am spus asa de acesti oameni. Am avut sau nu dreptate?

RASPUNS. Ati spus-o în octombrie 1998, în engleza chiar si ati zis"murderers, rapists, and killers of their own kind";

ÎNTREBARE. Si teroristi, nu? Acum va rog sa priviti aceasta forografie. Acestia sunt membri UCK în uniforme, sper ca le recunoasteti dupa insignele de pe mîneca.

JUDECATORUL MAY: Lasati fotografia. Nu are legatura cu depozitia.

ACUZATUL: Domnule May, acesti doi membri UCK în uniforme. Nu are legatura? Priviti-i ce au în mîna. Doua capete taiate de sîrbi. E adevarat? Acestia sunt aliatii infanteriei lui Clark din Kosovo?

JUDECATORUL MAY: Fotografia nu este relevanta. Veti putea vorbi despre ea alta data. Veti putea aduce martori ai apararii. Deci nu negati ca i-ati spus ce i-ati spus. Ce încercati sa stabiliti în legatura cu depoziti a martorului?

ACUZATUL: Pur si simplu vreau sa recunoasca faptul ca UCK era un grup terorist. Contraziceti asta generale?

JUDECATORUL MAY: Repet, nu e momentul acum. Reveniti la martor.

ACUZATUL: Martorul se refera la masurile luate de noi de reprimare a UCK, si vedeti ce fel de oameni erau, iata o alta fotografie cu 15 din ei, toti cu capete taiate în mîna. Nu este relevant pentru dv. domnule May?

JUDECATORUL MAY: da, nu este relevant. Pierdeti vremea.

ACUZATUL: Generalul vorbeste în termeni generali despre UCK siieri nu mi-ati permis sa arat fotografia cu cei trei muschetari, unde el este pe post de d'Artagnan, conducator al teroristilor. Generale, ati

comandat aceste formatiuni care au taiat capete de sîrbi.

JUDECATORUL MAY: Va pierdeti timpul, nu urmati instructiunile. Comportamentul UCK nu este relevant. Relevant este daca confirmati sau nu depozitia..

MARTORUL:

Onorata instanta, dati-mi voie. Eu nu am comandat formatiuni UCK. Niciodata nu le-am acordat asistenta. M-am întîlnit cu membrii delegatiei albanezilor din Kosovo la Rambouillet în cadrul unor negocieri, la fel cum am facut si cu partea sîrba la Dayton.

DL. MILOSEVIC: Generale, sfidati adevarul si logica. În paragraful 28 scrieti ca eu as fi zis "stim cum sa ne ocupam de acesti criminali, asasini si violatori. Am mai facut-o în trecut". si apoi vorbiti de 1946. Evident nu stiti istorie, cea a razboiului al doilea mondial. În contextul de care vorbiti eu nu m-am referit niciodata la 1946. Ce va spuneam eu era ca multi membri ai armatei lui Hitler care erau albanezi au ramas

ascunsi în munti doi ani în special în zona Drenica si ca ucideau oameni si cpa armatei iugoslave de atunci i-au trebuit 2 ani sa curete locurile de ei. A fost un conflict de mica intensitate, ca sa spunem adevarul. Asa ca nu aveam cum sa va spun enormitatea ca în 1946 i-am înconjurat si i-am omorît pe toti.

JUDECATORUL MAY: Ce anume i-ati spus generalului, mai clar?

ACUZATUL: I-am spus ca în mod special la Drenica razboiul nostru a mai continuat înca doi ani cu resturi ale trupelor SS ale lui Hitler de origine albaneza. si ca acesti banditi .-..

JUDECATORUL MAY: Generale, puteti confirma ca acuzatul a vorbit de unitati ale lui Hitler, poate SS-isti?

MARTORUL: Era dupa ce s-a semnat întelegerea de la 25 octombrie, un moment de relaxare. S-a întors spre mine si mi-a spus "Sîrbii stiu cum sa se poarte cu oameni ca acestia" - punînd semnul egalitatii între

albanezii din Kosovo si problemele de dupa al doilea razboi mondial. si a zis, îmi amintesc foarte bine "Am mai facut-o înainte". "Cînd?" - l-am întrebat. "În 1946 la Drenica" "si ce ati facut?" "I-am ucis pe toti". si eu si generalul Naumann am fost surprinsi pentru ca acuzatul se emotionase. L-am privit în liniste si el a continuat. "Desigur, nu pe toti odata. Ne-a luat cîtiva ani". Am înteles ca el punea semnul egal între

rezistenta populatiei albaneze din 1998 si situatia de dupa al doilea razboi mondial si ca intentiona sa

foloseasca aceleasi metode, în ciuda angajamentelor pe care si le luase fata de NATO. Am considerat aceasta izbucnire emotionala a lui ca un avertisment despre ce crede cu adevarat. si ne-am uitat si la ceilalti membri ai delegatiei sîrbe, pareau speriati, de parca ar mai fi vazut asemenea izbucniri emotionale la acuzat înainte. De aceea v-am oferit si marturia mea, pentru ca eu cred ca este relevant fata de sentimentele pe care acuzatul le nutrea fata de kosovari în 1998. În toamna acelui an deja fusesera evacuati din casele lor între 300-400 000 de locuitori pasnici. În acea perioada generalul Djordjevic îmi explica cum ca mai au înca doua

saptamîni pîna îi omoara pe toti. Dupa ce am vazut comportamentul acuzatului am simtit ca am înteles ce se poate întîmpla, am vazut adevaratul motiv al actiunilor sîrbilor.

DL. MILOSEVIC: Generale, nu este clar din context ca ma refeream nu la albanezi, ci la teroristi care mai mult omorau albanezi decît sîrbi? Orice stat are dreptul sa ia masuri forte cînd are de a face cu teroristi, asasini, incendiatori, violatori, tortionari. Despre ei era vorba, nu despre albanezi. Nu am folosit niciodata un nume de etnie cînd am vorbit de ei. Teroristii sunt teroristi, indiferent de etnia lor. În cazul în speta eu ma refeream la teroristi si nu la albanezi.

JUDECATORUL MAY: Sa raspunda martorul.

MARTORUL: Onorata Instanta, din contextul discutiei mie îmi era foarte clar - si discutia era în engleza, limba pe care acuzatul o vorbeste fluent, deci stie ce vorbeste - ca dupa ce am completat declaratia finala el nu dadea mare atentie promisiunilor facute NATO deoarece, asa cum mi-a spus "noi am mai avut asemenea probleme înainte. stim cum sa ne ocupam de ele". Deci el punea semnul egalitatii între problemele din 1998 si 1946, cu o sugestie puternica a faptului ca va proceda si acum, în 1998 ca atunci, ucigîndu-i pe toti chiar

daca nu imediat, ci în cîtiva ani, adica facînd împotriva ideilor NATO de a rezolva conflictul pe cale pasnica. si as mai vrea sa spun ca lupta sa nu a început în 1998, nu dupa al doilea razboi mondial, ci el continua o politica începuta cu 10 ani înainte, o politica de reprimare a unei culturi si, în opinia mea, UCK nu era decît o forma disperata de rezistenta. Din aceste motive, natura problemei era în 1998 complet diferita de cea din

1946. Ceea ce ma umplea de oroare era sugestia data de acuzat ca va rezolva problema cu aceleasi metode din 1946, ca stia cum sa o resolve.

DL. MILOSEVIC: Generale, pur si simplu mintiti. În 1946 aveam cinci ani deci nu puteam vorbi la persoana I plural. În al doilea rind dv. stiti, desigur, ca serviciile secrete germane au lucrat la formarea si

instruirea grupurilor teroriste UCK. Cum erati commandant al NATO nu puteati sa nu stiti acest lucru.

JUDECATORUL MAY: Ce ati spus nu este relevant. Nu ne intereseaza cîti ani aveati în 1946. Daca acceptam marturia sau nu este reaba tribunalului. Trebuie sa va limitati la conversatia aceea.

ACUZATUL: Vorbeam despre atasametul traditional al unor grupuri din zona aceea la terrorism,

jaf si…6 JUDECATORUL MAY: Nu, nu. stiti ca timpul va este limitat si stiti ce întrebari aveti

dreptil sa puneti. Deja mai aveti numai 20 minute. Mai aveti ceva de adaugat?

10 ACUZATUL: Domnule May, nu spuneti asta. Ieri spuneati ca o sa-mi mai acordati ceva timp. Generale, daca tot v-ati referit la convorbirea din octombrie la care am cazut de accord, sfidati logica.Am facut o întelegere si eu spun apoi ca nu am de gînd sa o respect. Este ridicol. Inventati. Deja ati distorsionat ce v-am spus eu despre Drenica, în cu totul alt context. si spuneti ca în 1998 era o situatie complet diferita. Evident ca era complet diferita. Dumneavoastra ati pus ce v-am spus eu într-un context cu totul diferit. Asta va e clar?

JUDECATORUL MAY: generale, daca ati înteles întrebarea, va rog sa raspundeti.

MARTORUL: Onorata instanta, nu cred ca spionajul german a avut de a face cu UCK. Oricum eu nu am cunostinta de asa ceva si nu cred ca lucrul ar fi posibil. si as vrea sa fie clar pentru stenograma: NATO nu a avut niciodata de a face cu UCK, punct. Dar vreau sa rasound întrebarii si sa încerc sa clarific exact contextul. Era dupa o perioada de negocieri intense, o pauza. În timp ce se facea dactilografierea se servea tuica de pere, era duminica la prînz si acuzatul se relaxa si vorbeam în afara înregistrarilor. si deodata a spus acea propozitie si ceea ce m-a socat cel mai tare a fost expresia sa plina de emotie. Era pasionat. Parca îi aud si acum vocea si îmi amintesc perfect ca m-am cutremurat la ideea ca tocmai semnase ca nu o sa elimine problema rezistentei punînd sa-i omoare pe toti partizanii. Repet, a zis "stim sa ne purtam cu acesti oameni. Am mai facut-o înainte". De aceea am fost foarte îngrijorat de viitorul curs al evenimentelor din Kosovo, datorita atitudinii pe care am simtit-o la acuzat.

JUDECATORUL ROBINSON: I-ati RASPUNS ceva, generale?

MARTORUL: Nu-mi amintesc. Îmi amintesc doar uimirea la izbucnirea lui. 24 stunned by the

outburst.

DL. MILOSEVIC: Generale, ne cunoastem de ceva vreme. Ati fost uimit de izbucnirea mea, dar eu nu am izbucniri. Mai spuneti-mi vreo izbucnire de a mea. Tocmai semnasem o întelegere. Generale, va bateti joc de

logica? Ce cautati la acest tribunal care este folosit ca un mijloc de razboi?

JUDECATORUL MAY: Nu, opriti-va. Nu este relevant. Daca mai faceti comentarii de acest fel va retrag cuvîntul.

JUDECATORUL KWON: Sa lamurim un lucru. Discutia a fost în engleza, nu?

MARTORUL: Da

JUDECATORUL KWON: Da. Cum acuzatul nu are engleza ca limba materna, nu puteti accepta posibilitatea ca ar fi vrut sa spuna altceva sau ca nu ati pticeput dv?

18 MARTORUL: Nu. Engleza lui era fluenta. Nu stiu cum este acum, dar atunci, desi avea un usor accent strain stapînea la perfectie vocabularul si gramatica. stia exact ce spune. Cu cît ma gîndesc mai mult, cu atît lucrurile îmi sunt mai clare azi. Comentariul acela l-a facut tocmai cînd ni se aduceau la semnat

hîrtiile, una din ele v-am prezentat-o ca proba, coperta cu semnatura lui. Cu aceatsa sedinta s-a sfîrsit. Eu am ramas cu o teama interioara la gîndul temperamentului acuzatului si al intentiilor sal eprivind Kosovo.

JUDECATORUL KWON: Multumesc, Generale.

DL. MILOSEVIC: Cîteva minute mai înainte ati spus ca de fata erau generali care au ramas socati. Nici unul din ei nu vorbea engleza, deci nu putea întelege ce am zis. De ce ar fi ramas socati? Nici interpret nu era pe acolo, asa spuneati. De ce e nevoie de acet kitsch, generale?

RASPUNS. Era pe acolo Milutinovic, care vorbea foarte bine engleza.

ÎNTREBARE. Corect, Milutinovic vorbeste engleza.

RASPUNS. si probabil ca emotia din vocea lui i-a emotionat si pe ceilalti, care nu stiau engleza. Nu tin minte exact cine era acolo. Mai erau trei sau patru persoane.

ÎNTREBARE. Bine, generale. Dar stiti ca dupa acordul acela au avut loc 470 de atacuri teroriste si 22 de violari de granita? Totul devenise public, ce va spun reiese dintr-o scrisoare adresata în decembrie 1998 lui Koffi Annan de Zivadin Jovanovic, ministrul nostru la ONU. Cifrele lui era clare: 1854 atacuri teroriste soldate cu 244 morti, 566 raniti dintre care, dupa semnarea acordurilor din octombrie 1998 470 atacuri. De asta stiti?

RASPUNS. Nu stiu. Nu confirm, nu infirm. Informatiile primite de mine din surse demne de încredere spun altceva. Eu stiam ca exista actiuni violente între politia sîrba si unii membri ai comunitatii albaneze din Kosovo si ca unitati de politie erau implicate si în zone pe care promisesera ca le vor parasi.

ÎNTREBARE. General Clark, acei membri ai comunitatii albaneze din Kosovo la care va refereati se ocupau cu taierea de capete. Sunt membri ai comunitatii albaneze din Kosovo sau sunt teroristi?

JUDECATORUL MAY: Nu. Martorul nu se ocupa de asemenea probleme.

DL. MILOSEVIC: Spuneti-mi, generale, acei membri UCK din fotografiile pe care vi le-am aratat, cîti albanezi sau sîrbi este voie sa macelareasca înainte ca fortele de ordine sa aiba dreptul legitim sa actioneze contra lor?

JUDECATORUL ROBINSON: Generale, înapoi la conversatia avuta. Ati spus ca acuzatul ar fi zis

"stim cum sa ne purtam cu acesti albanezi, acesti asasini, acesti violatori". Acuzatul spune ca se referea la

situatia de dupa al doilea razboi mondial. Este posibil ca acuzatul sa nu fi folosit cuvintele "acesti albanezi", care dupa mine s-ar referi la civili, ci numai "asasini, violatori, ucigasi ai propriului popor"?

MARTORUL: Nu. Cred ca intentia era sa faca egalitate între rezistenta din 1998 si reprimarea sîrbeasca a activitatilor din 1946 si implicatia a fost ca va face la fel acum. Acesta este mesajul pe care l-am înteles eu. Îmi amintesc clear expresia "asasini, violatori, ucigasi de acelasi neam cu ei". Asa i-a spus si generalului

Naumann. Îmi e foarte clar ca nu a vorbir degeaba de acel episod istoric, ci pentru ca îl considera similar contextului din 1998. de aceea am avut presimtirea, cînd m-am întors la NATO, ca acordul va fi încalcat

de el.

JUDECATORUL ROBINSON: Deci dupa dv. nu ar fi o diferenta semnificativa

MARTORUL: Nu.

JUDECATORUL ROBINSON: -- daca se referea la albanezi.

MARTORUL: Corect, Onorata instanta.

DL. MILOSEVIC:Nu mi-ati RASPUNS la întrebare, generale. Cîti civili, soldati si politisti trebuia sa asasineze UCK pentru ca statul sa aiba dreptul sa raspunda actelor de terrorism? Evident ca asta se întîmpla.

MARTORUL: înainte de a raspunde, sa mi se permita. Onorata Instanta unele consideratii generale.

JUDECATORUL MAY: Am permis întrebarea pe baza sugestiei ca nu s-au respectat acordurile si pe baza RASPUNSului ca nu se puteau respecta pentru ca erau activitati teroriste. Despre aceasta as vrea sa aud.

MARTORUL: Aveam observatori si primeam informatii de la ei, oameni ca Shaun Brynes, care ne-au raportat ca partea sîrba nu respecta acordurile si ca se semnaleaza schimburi de focuri în zone cum ar fi Malisevo unde armata nu avea ce cauta. Nu am avut informatii despre atacuri teroriste de anvergura celor prezentate de acuzat. Nu am avut asemenea informatii. Ceea ce era sigur era ca partea sîrba nu-si respecta promisiunile si ca înca se mai semnalau lupte unde armata si politia fusesera retrase. În întelegere se

specifica si încetarea focului de partea albaneza si din informatiile noastre nici una din parti nu respecta acordul. Totusi, nu la nivelul despre care vorbeste acuzatul. Totusi, eforturile diplomatice continuau. Ambasadorul American din Macedonia, Chris Hill încerca sa gaseasca o solutie diplomatica prin

împartirea teritoriului sau divizarea puterii sau altceva care ar putea stopa conflictul,a sta se întîmpla prin noiembrie, nu stiu amanunte, nu am acces la fapte. Dar era o perioada în care violenta scazuse si exista o posibilitate de rezolvare pe cale diplomatica daca si sîrbii ar fi fost de accord.

DL. MILOSEVIC: Prin "diplomatie" întelegeti Rambouillet, generale?

RASPUNS. Onorata instanta, prin diplomatie înteleg ce facea Chris Hill. si au mai fost si alte încercari, înainte de Rambouillet.

ÎNTREBARE. Pai tocmai asta e problema, generale, ca în acea vreme nu exista nici un fel de represiune. Erau numai riposte la adresa teroristilor. De fapt stiti asta, nu-i asa?

RASPUNS. Onorata instanta, informatiile pe care le aveam indicau ca armata si politia sîrba nu repectau acordurile, ca, tocmai de aceea, rezistenta albaneza continua si ca diplomatia devenise ineficace; în fine, ca partea sîrba decisese sa resolve problema prin folosirea fortei. Aceasta a fost perioada în care negocierile au esuat si s-a ajuns la masacrul de la Racak si de acolo la Rambouillet.

ÎNTREBARE. Generale, activitatea politiei era îndreptata exclusiv împotriva terorismului. L-ati mentionat pe generalul Djordjevic, iar în paragraful 21 ati scris ca, dupa cum ati priceput de la Djordjevic ei,

sîrbii, intentionau sa distruga întreaga provincie ca sa captureze 410 oameni. si Djordjevic ar fi spus "Ne mai trebuiau doua saptamîni sa-i omorîm pe toti. De ce nu ne-ati lasat?". Djordjevic nu putea sa spuna acest lucru. Ati mai spus, chipurile "Nu întelegeti ca nu puteti rezolva nimic folosind forta, în special împotriva civililor?". Dar Djordjevi, un om de onoare si general de politie raporta întordeauna ca politia respecta strict ordinul de a nu deschide focul, nici macar contra UCK daca era vreo primejdie ca sa fie raniti civili. El în

persoana facea inspectii pentru a se asigura ca politia …

JUDECATORUL MAY: Aici sunteti ca sa puneti întrebari. Ce aveti de întrebat?

DL. MILOSEVIC: Va rog sa comparati ce ati spus la paragraful 21 si ce ati scris la 28, despre faptul ca Perisic va informa despre miscarile de trupe. Sunt chestiuni tehnice, care depindeau de dv. Chestiunile politice erau de competenta lui Holbrooke, nu a dv. si ziceti apoi "Djordjevic a facut la fel cu politia speciala. Era vorba despre harti. Clark îsi adduce aminte ca într-una din harti erau marcate pozitiile UCK". Erau marcate pozitiile UCK. "si Clark, pe baza hartii, face note si crede ca informatiile sunt exacte" - adica generalul de politie va arata o harta cu pozitiile UCK si dv. credeti ca era corecta. UCK este o organizatie

terorista, lucru confirmat de Ashdown, Gelbard si emisarul dv. Djordjevic va arata pozitiile UCK, credeti ca harta e corecta si în acelasi timp credeti ca politia nu trebuie sa intervina împotriva taietorilor de capete.Deci credeti ca politia nu poate sa intervina!

JUDECATORUL MAY: Nu înteleg întrebarea. Generale, poate se sugereaza ca nu este adevarata afirmatia de la paragraful 21, cea cu "înca doua saptamîni si îi ucideam pe toti"

MARTORUL: Onorata instanta, în primul rind nu accept definirea UCK ca fiind o organizatie terorista. Va rog sa retineti pentru stenograma. În al doilea rind Djordjevic a spus exact ce v-am relatat si adevarata problema era, în opinia mea, folosirea disproportionata a fortei în Kosovo de catre partea sîrba. Timp de 10 ani controlul sîrbesc asupra provinciei Kosovo s-a înasprit. Se petrecea o represiune împotriva populatiei majoritare. Represiunea se facea de catre politie. Se faceau eliminari selective a liderilor kosovari. Am auzit multe explicatii ca de ce nu puteau sa învete în limba lor, ca nu puteau avea pozitii în guvern etc.

ACUZATUL: Aceasta este o minciuna.

MARTORUL: Era o represiune sistematica ..

ACUZATUL: Aceasta este o minciuna.

MARTORUL: -- care trebuia sa genereze o miscare de rezistenta, era o chestiune de timp. Metoda cea mai buna de a rezolva problema - asta am încercat sa îi explic eu lui Djordjevic - nu era forta, ci dialogul,

caci este o chestiune de istorie militara ca daca încerci sa folosesti forta împotriva unei miscari care are

sustinere populara esti condamnat la esec. Nu numai ca e illegal, ci este si inefficient. si Djordjevic nu a avut ce sa raspunda, el se supunea ordinelor. Era clar pentru mine ca pe atunci Djordjevic era în gratiile acuzatului. Acuzatul îl aprecia foarte mult: era eficient, ordonat si avea realizari. Dar el nu actiona

pe cont propriu, se supunea instructiunilor si acuzatul este cel care dadea ordine. În timpul discutiilor tehnice cu Djordjevic a venit si acuzatul si a examinat împreuna cu noi harta cu pozitiile UCK. Nu era un lider distant. Era angajat în toate activitatile subordnatilor directi. si cred ca aceste activitati nu pot fi descries decît dreat ilegale si generînd o catastrofa umanitara. 350-400 mii de albanezi fusesera izgoniti din satele lor la sfîrsitul verii si începutul toamnei 1998 conform informatiilor noastre. NATO nu era acolo, nu aveam acces la propriile surse de informatii asa ca informatiile privind catastrofa umanitara le aveam din alte surse.

Dar în toamna lui 1998 catastrofa umanitara era o problema majora. La fel de clar era cine sunt vinovatii: armata si politia sîrba. Un albanez a venit la mine simi-a spus ca din muntii în care se afla el , poate vedea artileria sîrba cum distruge satele albaneze, si asta era în aprilie 1998. aceste atrocitati nu se încadreaza în lupta normala a politiei împotriva terorismului. Despre asta este vorba, despre folosirea disproportionata a

fortei. Asta aveati de gînd sa faceti, de aceea mi-ati predicat despre 1946

ACUZATUL: Nu este adevarat.

MARTORUL: -- despre solutia violenta, asta ati facut si de aceea s-a ajuns la criza din 1999

JUDECATORUL MAY: Luam o pauza. Am decis sa va acordam înca 20 minute pe lînga cele 90.

Pauza 10.38 am - 11.03 am

JUDECATORUL MAY: Da, Dl. Milosevic.

ACUZATUL: Cît timp mai am?

JUDECATORUL MAY: 20 minute.

ACUZATUL: Nu este suficient. Sa clarific macar unele lucruri. Generale, ieri ati spus ca Djordjevic v-a indicat pozitiile UCK. stiti ca politia si armata nu erau angajate în dialog? Politicienii fac dialog. La întîlnirile cu Rugova si alti politicieni albanezi, de partea sîrba erau Milutinovic , Sainovic si membri ai guvernului. Ei erau cu dialogul. stiti asta, nu?

RASPUNS. Onorata instanta, stiu. Dar mai stiu ca motivul conflictului era represiunea comisa de politie si de armata. Era o politica de curatare etnica în defavoarea populatiei majoritare.

ÎNTREBARE. Curatare etnica era, dar împotriva sîrbilor. Cred, generale, ca o stiti si pe asta. În legatura cu politia banuiesc ca veti fi de accord ca daca politia stie ca într-o casa e un grup de teroristi

(asta v-a aratat Djordjevic) atunci politia are sarcina de a-i încercui si de a-i aresta. Daca ei trag în politie,

politia riposteaza. Nu asa se face si în tara dv.?

JUDECATORUL MAY: Numai ce se întîmpla în Kosovo are relevanta, nu ce se întîmpla în SUA. De fapt care e întrebarea?

DL. MILOSEVIC: iat-o: este clar ca atunci cînd politia actioneaza în mod legal, si politia nu poate

actiona decît în mod legal, si cînd este pusa în fata unui grup de teroristi, atunci ea încearca sa îi aresteze? Este asa, generale?

RASPUNS. Cred ca aici sunt doua lucruri relevante ca RASPUNS la întrebarea dv. Mai întîi cred ca este clar ca timp de 10 ani populatia majoritara din Kosovo a fost supusa unei represiuni sistematice atît de politie cît si de sistemul legislativ din provincie. În al doilea rînd, cred ca este clar ca folosirea în exces a fortei de catre armata si politie a dus la intensificarea rezistentei populare. Îmi amintesc de un incident pe care mi l-a relatat presedintele Macedoniei, Kiro Gligorov, în legatura cu masacrarea familiei Jashari. Politia le-a înconjurat ferma si a atacat-o cu arme grele. În raportul pe cre mi l-a dat Gligorov rezulta ca au fost ucisi cam 60 de membri ai familiei. Se scria în ziare. si Gligorov, care întelegea bine modul de a reactiona al comunitatii albaneze m-a avertizat ca asemenea tip de incidente nu vor fi tolerate de comunitatea albaneza. Pur si simplu membrii familiei Jashari au fost asasinati. Majoritatea nici nu erau înarmati si nu opuneau nici o rezistenta. Daca acesta nu este un masacru, atunci ce este un masacru? Asemenea orori

au incitat populatia.

ÎNTREBARE. Despre grupul Jashari s-a mai discutat aici. Erau un grup de ucigasi. Politia i-a somat sa iasa afara si sa se predea. seful bandei a tras în politie si nu numai el. Politia nu avea de unde sa stie daca mai erau civili în casa, deoarece un grup de civili tocmai iesise din casa. Exista supravietuitori, martori care pot descrie cum au stat în realitate lucrurile. Pentru mine este clar ca politia nu a avut intentia sa ucida civili. Asa ca revin cu întrebarea: stiti ca generalul Djordjevic avea tocmai misiunea de a veghea la legalitatea actiunilor politiei si daduse ordin ca nici macar asupra membrilor UCK sa nu se traga daca puteau fi raniti civilii?

RASPUNS. Onorata instanta, niciodata nu am auzit de un asemenea ordin. Generalul Djordjevic nu mi-a spus nimic. Dimpotriva, sursele mele ma informau despre folosirea nediscriminatorie a armelor de foc de catre armatasi politie, far grija civililor.

ÎNTREBARE. Vorbiti de 1998. Nu au existat atacuri împotriva civililor conduse de armata si politie. Sunteti constient de asta, generale? În special în vara anului 1998, la care vafeti vorbire. Nici macar la

Malisevo, cartierul general al UCK, pe care îi favorizati într-un mod atît de dezgustator.Puteti nega?

RASPUNS. Onorata instanta, nu stiu unde era cartierul general al UCK. stiu ca Djordjevic mi-a spus ca la Malisevo este un centru important UCK. Nu am date care sa coroboreze cu aceasta informatie. Ceea ce stiu este ca în ara lui 1998 au fost actiuni represive ale armatei îndreptate împotriva populatiei majoritare. De aceea 300-400 de mii de oameni si-au parasit locuintele. si stiu sigur ca albanezii îmi spuneau ca pot vedea din casele lor cum armata sîrba trage cu tunul asupra satelor din Kosovo.

ÎNTREBARE. Bine, sa lasam povestile albanezilor, se stiu. Ati spus ca doriti sa ramîna în mod special ceva pentru posteritate: ca UCK nu era o organizatie terorista. Nu?

RASPUNS. Onorata instanta, nu consider UCK o organizatie terorista.

ÎNTREBARE. Bine. Atunci cine a întreprins în 1998 cele 1854 de atacuri teroriste care au ucis sute de oameni, civili, politisti si militari?

JUDECATORUL MAY: Lasati retorica. Puneti întrebarea.

DL. MILOSEVIC: Am pus-o. Cine facea acte de terorism daca nu teroristii?

RASPUNS. Nu am nici o confirmare din vreo sursa independenta a numarului de incidente de care vorbiti dar, bazat pe sursele mele de informatii stiu ca în 1998 politia si armata a început un proces de intimidare si violenta împotriva populatiei majoritare si ca populatia civila era lipsita de aparare. Nu avea cine sa îi apere. Politia era ea însasi un instrument de teroare. E de înteles ca voiau sa se apere. Unii si-au parasit casele pentru a scapa de cosmar iar altii au încercat o rezistenta armata. Asta e tragedia, provocata de politica de violenta si represiune promovata de acuzat.

ÎNTREBARE. General Clark, deoarece pretindeti ca indivizii care comiteau acte de teroare în Kosovo nu sunt teroristi, desi mai multe rezolutii ale Consiliului de Securitate se refera la terorismul din Kosovo raspundeti la întrebarea mea: campania dv. de alegeri prezidentiale nu este cumva finantata de cercuri albaneze, inclusiv UCK?

JUDECATORUL MAY: O întrebare nelalocul ei, generale, nu trebuie sa raspundeti.

MARTORUL: Cred ca e important sa raspund. Raspunsul este: nu.

DL. MILOSEVIC: Bine. Spuneti-mi atunci, uite, aici e NY Times din 17 noiembrie, are un interviu

cu dv din care citez "Shelton, fostul presedinte al Cartierului general al armatei USA a fost seful lui Clark în 1999 tunci cînd Clark a fost îndepartat fara multe fasoane din functia de comandant sef al trupelor NATO din Europa". Uitati ce zice Shelton "L-am cunoscut bine pe Wes. Va spun ca motivul pentru care a fost dat

afara din Europa are de a face cu probleme de integritate si de caracter. Nu voi vota cu Wes.". Nu e asa, generale?

RASPUNS. Well, Onorata instanta, sa va explic. Mai întîi, Shelton nu a fost niciodata superiorul meu pe linia de comanda. El era presedintele statului major general. El transmitea ministrului apararii rapoartele

mele. Rapoartele catre Solana erau trimise prin consiliul Nord Atlantic. Precizari: mai întîi, în articol mai sunt si alte aprecieri facute despre mine de seful meu direct, ministrul Cohen pe 1 decembrie 1999. Iata ce spunea domnul ministru Cohen "As dori sa salut un gentleman care este în sala,si acesta este generalul Clark. Unul din marile mele atuuri a fost puterea de munca, geniul, profesionalismul si competenta generalului Wesley Clark". si, continua Cohen: "Nu stiu pe altcineva care ar fi putut sa mentina unite 19 democratii în timp ce a organizat aproape 34000 de misuni ale pilotilor NATO într-un timp care solicita la extrem nervii. Vreau sa îi multumesc pentru profesionalismul cu care acondus alianta noastra NATO". Asta a spus Cohen pe cînd înca mai eram seful NATO. Cînd am parasit acest post, tot Cohen a spus "Pentru a putea apara libertatea la sfîrsitul mileniului acesta America a apelat la cel mai stralucit lider, cel pe care îl sarbatorim azi, generalul Wes Clark ..."

ÎNTREBARE. Generale Clark, please. Va întrebasem de Shelton

JUDECATORUL MAY: Desigur, dar martorul are dreptul sa va dea replica.. Asta si face.

MARTORUL: "In Generalul Wes Clark, America a gasit un om de stiinta, un soldat si un om de stat totodata. Un carturar care întele bine fortele care pun istoria în miscare azi, un soldat de un curaj extraordinar - medaliat cu Steaua de bronz si de argint, un soldat care în ciuda ranilor sale grele din Vietnam a reusit sa îsi salveze unitatea sa din jungla vietnameza, un soldat care apoi a participat la Furtuna Desertului. Este un om de stat a carui influenta se face simtita nu numai în America Latina, unde a luptat împotriva baronilor drogurilor, ci si la Dayton unde a reusit sa opreasca macelul din Bosnia.". Apoi, mai zice

Cohen "Viitorii istorici vor descrie cum sub conducerea pasionata si plina de devotament a lui Wes Clark si a echipei sale s-au largit granitele parteneriatului pentru pace si cum soldati din 38 de natiuni au adus pacea în Bosnia si Kosovo". si apoi "Acum serviciul generalului Clark a facut o rotatie completa. De acum va fi cu noi, aici în USRASPUNS. În 1995 a fost împreuna cu cei mai buni fii ai Americii care si-au dat viata încercînd sa aduca pacea. si pîna la urma a reusit.". Continua ministrul Cohen: "Generalul Shelton ne-a amintit azi de istoricele realizari ale lui Wes în Kosovo. Desi astazi unii sunt tentati sa vada în negru acest episod, nimeni nu are voie sa se îndoiasca de succesul serviciului dv. Fata în fata cu un adversar viclean si crud, care a provocat un cosmar pentru sute de mii de oameni, el aRASPUNS plin de compasiune si a salvat acei oameni de suferinta. Pus în fata unui adversar care voia sa maximizeze suferinta, moartea si mizeria

civililor, Clark a reusit sa o minimizeze. Cei nevinovati îi sunt recunoscatori lui Wes. Acum un an fortele de represiune sîrbesti au produs suferinta si moarte albanezilor. Aproape un milion de oameni au fugit din casele lor. Mulumita dv. bestiile lui Milosevic sunt alungate din Kosovo. "

ACUZATUL: Trebuie sa ascultam toata cuvîntarea lui Cohen?

JUDECATORUL MAY: Generale, poate ca ar fi cazul sa ajungeti la o concluzie.

MARTORUL: Onorata instanta, vreau sa spulber insinuarile acuzatului asupra integritatii caracterului eu. De aceea solicit ca acest document, cuvîntarea lui Cohen sa fie admisa ca proba. si as vrea sa mai citesc ceva din ea. Deci secretarul de stat Cohen zice …

JUDECATORUL ROBINSON: Cam cît mai dureaza, generale?

MARTORUL: Un minut. Iata ce zice: "Deci, generale Clark, oamenii din Europa îti multumesc pentru exceptionala ta conducere.". Cu voia dv. as mai adauga si ce a declarat presedintele Clinton cînd mi s-a

decernat medalia prezidentiala a libertatii: "Wes Clark a înteles profund primejdiile din Balcani. Acolo a jucat un rol decisiv. A reusit, în mod miraculos sa aduca libertatea acelor oameni fara sa piarda un singur soldat. La apogeul unei cariere militare stralucite i s-a oferit o provcoare fata de care multi experti se îndoiau ca o va învinge. Dar generalul Clark poate declara acum în fata lumii: misiunea a fost îndeplinita". As dori ca si aceasta sa fie adaugata la dosar, ca respingere a insinuarilor acuzatului.

JUDECATORUL MAY: Bine, se face.

JUDECATORUL MAY: Mai aveti cinci minute, domnule Milosevic.

ACUZATUL: Bine, vad ca mi-ati furat tot timpul cu citirea ineptiilor astea protocolare. Generale Clark, daca ceea ce spune Shelton nu este adevarat, de ce v-a dat afara înainte de termen?

RASPUNS. Onorata instanta, as dori sa raspund. Exista o diferenta de politica între mine si Shelton. Eu credeam ca SUA si NATO nu au voie sa tolereze înca o purificare etnica în Europa, comisa de acuzat si recomandarile trimise de mine în SUA au fost ascultate. Au existat însa si voci care nu au fost de acord. Totusi, sunt mîndru de ce am realizat. Am salvat un milion si jumatate de Kosovari de purificare etnica.

DL. MILOSEVIC: Dimpotriva, ati provocat o catastrofa umanitara. Nu ati salvat pe nimeni. si, cum erati seful NATO, banuiesc ca stiti ca actul final de la Helsiki autorizeaza explicit statele sa lupte împotriva terorismului pe propriul teritoriu si nici un alt stat nu are dreptul sa îi opreasca. Ati intervenit în conflict de parte teroristilor, asta ati facut. Adevarat?

RASPUNS. Onorata instanta, NATO a reusit sa preîntîmpine al patrulea razboi din Balcani. Am încercat mijloacele diplomatice, dar acuzatul le-a refuzat. A acceptat mijloace diplomatice numai dupa amenintarea cu forta si chiar numai dupa folosirea fortei. Daca nu interveneam, acuzatul ar fi încercat sa masacreze pe toti albanezii care opuneau rezistenta, asa cum m-a avertizat vorbind de 1946. Începutul genocidului a fost la Racak, în ianuarie 1999. Nu a acceptat nici o solutie diplomatica pe care Vestul încerca sa i-o propuna. Cînd nu a mai fost nici o solutie, si numai atunci, NATO a fost obligata sa intervina, într-un effort de a preveni campania de purificare etnica. Am întreprins un efort de 78 zile de campanie aeriana  pentru a contracara purificarea etnica pe care acuzatul o începuse în forta în Kosovo. si am reusit.

JUDECATORUL MAY: Ultima întrebare.

DL. MILOSEVIC: Am multe întrebari. Dar, ca tot veni vorba de Racak, generale, stiti ca acolo era o unitate UCK formata din zeci de persoane? Comandantul ei a depus deja marturia aici, recunoscînd ca

ei au fost primii care au deschis focul împotriva politiei  care a intrat în sat. politia a raportat aceasta observatorilor ONU. BA, cînd politia a intrat în Racak a vazut doua vehicule portocalii ale observatorilor ONU. Exista imagini video. Le-ati vazut? stiti ca acolo a fost o confruntare dura între politie si teroristii din UCK? Ieri aceste lucruri au fost prezentate foarte clar.

JUDECATORUL MAY: Nu este chiar asa, nu încurcati martorul. Iata întrebarea pentru general: stiti ca la Racak a fost o lupta între politie si un grup terorist organizat? Ati stiut la vremea respectiva despre acest lucru?

MARTORUL: Onorata instanta, informatia mi-a venit de la ambasadorul Walker care mi-a spus ca a fost acolo, a vazut locul si ca acolo a fost cu siguranta un masacru, nu a fost nici o lupta. Mortii erau civili, tarani neînarmati, au fost adunati într-un tarc si ucisi de la mica distanta, cu sînge rece. Au fost scosi din casele lor si asasinati. Asta mi-a spus Walker. NATO a recomandat ca masacrul sa fie investigat de TPI, asta

i-am transmis si eu si Naumann acuzatului, dar acesta a refuzat sa se supuna.

ACUZATUL: Domnule May, în legatura cu datele prezentate de martor privind refugiatii, as dori sa lamuresc ceva.  Generale, în cartea dv. spuneti …

JUDECATORUL MAY: Nu. Timpul dv. a expirat. Ne mai gîndim daca mai aveti dreptul la vreo întrebare. Ce pagina din carte este aceea?

ACUZATUL: Pagina 268 din traducerea în sîrbeste. Acolo generalul Clark pretinde - si se refera la ziua a zecea a razboiului , pe 3 aprilie - "Informatiile noastre indicau ca erau cam 100 000 refugiati în Albania si 50 000 în Macedonia, adica un necesar de 150 000 de corturi în ziua a zecea". Nu este oare aceasta cea mai buna confirmare …

JUDECATORUL MAY: Va opresc. Acuzarea va gasi pasajul acela si ne putem opri asupra lui dupa contrainterogatoriul luat de domnul, vom vedea daca va vom permite sa puneti întrebari.Da, domnule Kay.

DL. KAY: Generale, în legatura cu problemele ridicate de acuzat înainte de Racak. Este adevarat sau nu ca Consiliul de Securitate ONU nu a dat nici o rezolutie care sa condamne bombardarea Iugoslaviei?

ÎNTREBARE. Rezolutiile date în acea vreme au fost 1160, 1199, 1239, si 1203. si în aceste rezolutii

JUDECATORUL MAY: Cum rezulta problema din examinarea martorului?

DL. KAY: Nu rezulta direct, dar este relevanta daca acuzatul doreste sa pledeze în favoarea dreptului la autoaparare.

JUDECATORUL MAY: stiti, am tot discutat despre asta si poate sau nu sa devina un argument legal.

DL. KAY: As dori sa ma refer la documentul din 25 octombrie. Cred ca a ajuta tribunalul.

ÎNTREBARE. Generale, în documentul Exhibit 94, tab 3 avem stenograma dicutiei din 25 octombrie.

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. Dupa cum este clar tema a fost rezolutia 1199 a Consiliului de Securitate.

RASPUNS. Corect.

ÎNTREBARE. Confirmati stenograma.

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. În rezolutiile 1160, 1199 se exprima îngrijorarea fata de situatia din Kosovo 1998.

RASPUNS. Corect.

ÎNTREBARE. Misiunea dv. era parte din efortul international de rezolvare a crizei iar dv. si Naumann aveati misiunea sa discutati problemele care interesau CSONU?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. La acea data stiati de existenta unui grup descris de acuzat ca terorist. Nu acceptati epitetul, dar s-a folosit aici. UCK actiona în Kosovo de 18 luni atunci, nu?

RASPUNS. Corect. Auzisem de UCK.

ÎNTREBARE. Erati la curent cu temerile guvernului sîrb privind activitatile UCK pe o portiune din teritoriul lor national si de ideea lor de a rezolva problema fara a cauza distrugerisi raniti?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. stiati ca ONU era interesata de problema proportionalitatii, de modul în care erau tratati kosovarii albenezi si ca dorea gasirea de urgenta a unei solutii pasnice?

RASPUNS. Este corect, dar as vrea sa revin putin la îngrijorarea guvernului sîrb, pentru ca nu as dori sa se creada ca eu sunt de acord ca temerile lor erau legate de grija de a nu produce suferinta, distrugeri si raniti. Nu am simtit ca le pasa de asta. stiu ca aaa doreau ei sa se creada, dar faptele dovedeau altceva.

ÎNTREBARE. Bine. Aveati rezerve privind comportamentul lor dar ar fi corect sa spunem

ca stiati ca exista o problema politica în Kosovo.

RASPUNS. Convingerea mea este ca ei si-au creat aceasta problema folosind forta si nu dialogul. Aici e esenta problemei.

ÎNTREBARE. Daca ne uitam acum la pag. 2 din tab 3, Exhibit 94, Onorata instantas- paragraful 1 recunoscînd rezolutia 1199 si plecînd de la premisa ca în Kosmet a fost lichidat terorismul, si ca toate actiunile împotriva teroristilor au încetat pe 29 septembrie 1998, autoritatile RFI au decis, printre altele, sa ia o serie de masuri pentru a se ajunge la o viata normala în acea provncie, care apartinea statului iugoslav. Da?

RASPUNS. De acord.

ÎNTREBARE. În paragraful 2 scrie "Pentru a încuraja revenirea la normal, autoritatile federale vor reduce nivelul prezentei militare si politienesti la limitele nomale …dinaintea începerii actiunilor teroriste". Da?

RASPUNS. Este corect. În depozitia mea am aratat cît valora acest document pentru ei.

ÎNTREBARE. Sa privim obiectivele documentului, daca as putea spune asa, ce se spunea ca trebuie realizat. si este evident ca exista preocuparea de a retrage armele grele si armata. În pagina urmatoare

: efectivele politiei se vor fixa la cele existente în ianuarie 1998. Pentru ca violentele au izbucnit în februarie 1998, nu?

RASPUNS. Da. Intensificarea conflictului s-a produs dupa masacrul familiei Jashari, care a fost în februarie. Dar nu stiu daca nu cumva a fost o provocare intentionata.

ÎNTREBARE. Ideea era o dez-escaladare a conflictului printr-un acord de încetare a focului în octombrie 1998.

RASPUNS. Corect.

ÎNTREBARE. Mai scrie la paragraful III: "RFI intentioneaza sa se supuna neconditionat rezolutiei CSONU 1199 si cheama si cealalta parte sa faca la fel." Adica se adresa celeilalte parti, UCK, sau teroristilor, cum li se spune, nu?

RASPUNS. Corect.

ÎNTREBARE. "RFI ramîne decisa sa caute solutii în mod pasnic si prin consultare cu OSCE. Totusi, autoritatile de stat îsi rezerva dreptul de a raspunde, în ultima instanta, în mod adecvat (proportionately) la orice activitate de terorism sau violare a legii care ar pune în primejdie vietile cetatenilor si ale autoritatilor statului". Deci se aprecia ca statul sîrb are dreptul la autoaparare pentru a se proteja de actiuni teroriste.

RASPUNS. Corect. si dati-mi voie sa explic, pentru ca a fost o exprimare foarte elaborata de NATO. Daca nu ceream dreptul de a trimite trupe NATO de mentinere a pacii nu puteam nega statului iugoslav dreptul la aparare. Dar va rog sa cititi cu atentie expresia "adecvat" pentru ca acesta a fost motivul interventiei: folosirea disproportionata a fortei. Ideea era ca provincia sa se întoarca cît mai repede la viata normala. Armele grele trebuiau retrase. Cheia problemei sta în cuvîntul "adecvat" (proportionately).

ÎNTREBARE. În acel moment declaratia a fost considerata ca un gest de bunavointa al guvernului sîrb si o invitatie la o încetare a focului. NU?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. Totusi, UCK a folosit perioada de încetare a focului pentru a se regrupa si reînarma, nu-i asa?

RASPUNS. Cred ca ambele parti sunt vinovate. Nici UCK nici fortele guvernamentale nu au respectat acordul.

ÎNTREBARE. Totusi, vazuta din partea sîrba, problema nu era oare ca atunci cînd ei se retrageau, UCK se regrupa si înainta în locul parasit de armata? si, din punct de vedere military, UCK erau practic învinsi. Sau nu este asa?

RASPUNS. Cred ca aveti o idée gresita presupunînd un anumit paralelism. Nu era nici un paralelism. Efortul nu era sa obtinem o încetare a focului în care partile sa îsi pastreze pozitiile ci sa obtinem o pauza într-o încetare a focului în care diplomatia sa poata gasi o solutie politica a problemei. Nu avea nimic de a face cu prezenta sau absenta UCK pentru ca daca s-ar fi gasit o solutie politica a problemei UCK ar fi devenit irelevanta si si-ar fi pierdut sprijinul populatiei. UCK se bucura de sprijinul populatiei tocmai

datorita actiunilor armatei si politiei sîrbe. si de fapt ceea ce s-a întîmplat a fost ca sîrbii continuau sa exercite masuri excesive - deci neadecvate - de forta. Ei nu au respectat cuvîntul „adecvat".

ÎNTREBARE. Se poate verifica prin probe, si Judecatorii au destule probe în acest sens

daca nu cumva în aceasta perioada UCK se înarma si aceasta a dus la reactia sîrbilor. Dar nu ma contraziceti în afirmatia mea ca în perioada de încetare a focului UCK s-a reînarmat, regrupat si echipat?

RASPUNS. Nu cunosc probele pe care le are acest tribunal dar informatiile pe care le aveam erau ca într-adevar UCK avea pierderi si ca ei îi evacuau pe raniti, îsi refaceau necesarul de munitie si actionau în masura posibilitatilor.

ÎNTREBARE. Consiliul de Securitate, desigur, se ocupa de problema Kosovo în general si condamna

sipartea sîrba, e adevarat, dar condamna si partea cealalta, pe teroristi, scuzati, pe UCK. Sunteti de accord?

ÎNTREBARE. Am copii ale rezolutiilor.

DL. KAY: Vi le pun la dispozitie, Înaltimile Voastre.

ÎNTREBARE. Daca ne ocupam acum de întregul context dupa 1998, perioada în care dv.

va concentrati fortele în jurul Serbiei …

JUDECATORUL MAY: Despre aceasta am mai auzit multe, noi avem niste chestiuni foarte

precise de întrebat pentru martor.

DL. KAY: Onorata instanta, iata de ce pun problema: nu pun în discutie ce s-a întîmplat dupa 24 martie 1999, ci încerc sa îmi imaginez contextual prealabil pentru Serbia. Ce se întîmpla? În jurul ei se produc concentrari de trupe straine si se înarmeaza. Mai este si problema UCK, despre care aveti multe dovezi. Deci statul sîrb trebuie sa reactioneze cumva.. Cînd este criticat pentru ca nu se retrage din provincie trebuie sa faca totusi eforturi de a-si proteja teritoriul si cetatenii. Dati-mi voie.

[ Tribunalul delibereaza ]

JUDECATORUL MAY: Bine, bine..

DL. KAY:

ÎNTREBARE.Nu am dreptate cînd affirm ca în perioada octombrie 1998 - martie 1999 se concentrau fortele NATO si se aducea echipament militar la granitele Serbiei, forte aflate sub comanda dv?

RASPUNS. Nu. Este o imagine alb negru a unei fotografii în color. Dati-mi voie sa va spun contextual, înaltimile voastre. Mai întîi a ost un effort de lunga durata de a opri reprimarea kosovarilor de catre sîrbi,

effort început în 1992 de presedintele Bush care, în decembrie 1992 a emis "avertismentul de craciun" implicînd o posibila folosire a fortei daca masurile sîrbilor ar duce la o catastrofa umanitara în Kosovo. Nu cunosc textul exact al avertismentului, dar îl pot procura si lasa aici ca proba. De asemenea, ani de zile s-a

încercat o solutie diplomatica pentru a stopa represiunea sîrba din Kosovo, represiune care nu avea cum sa nu duca la rezistenta. Rezistenta era legitima. S-a încercat o solutie diplomatica de a se reda kosovarilor libertatile cetatenesti si de a se respecta acolo drepturile omului, de a se renunta la politica de intimidare a populatiei majoritare de catre o minoritate. Asta se dorea. În legatura cu concentrarile de trupe, nu au existat asa ceva. Aviatia, daca la ea va referiti, a fost retrasa în bazele ei dupa octombrie 1998. fortele ramase erau implicate în misiuni de control si supraveghere aeriana deasupra provinciei. Ele transmiteau informatii

care erau mai departe coroborate cu Misiunea Diplomatica a Observatorilor din Kosovo KDOM care avea misiunea de a construi încrederea între cele doua parti si a le aduce la negocieri sau daca nu,

macar sa duca la o dezescaladare a violentei. Erau acolo si ofiteri sîrbi care erau de regula cooperanti. În

legatura cu fortele terestre, atîtea cîte erau, misiunea lor era sa asigure securitatea KDOM. si aceasta numai in extremis: daca partea sîrba nu ar fi fost în stare sa le asigurea ea securitatea. De multe ori am încercat sa cne coordonam cu sîrbii, chiar au fost dicutii între ambasadorul Walker si Shaun Byrnes. În nici un caz

fortele NATO din zona nu trebuia sa fie percepute ca prezentînd un pericol pentru securitatea si suveranitatea Serbiei. Toti ofiterii sîrbi stiau asta. Fortele existente nu aveau puterea sa intre în Serbia.

ÎNTREBARE. Am citit cu totii cartea dv. si la fel au citit-o domnii judecatori ...

JUDECATORUL MAY: Atentie! Va reamintesc rolul dv. în acest tribunal.

DL. KAY: Onorata instanta, încerc numai sa fiu util judecatorilor în legatura cu subiectele pe care le poate ridica acuzatul.

JUDECATORUL MAY: Acuzatul a beneficiat deja de 3,5 ore de contrainterogatoriu.

DL. KAY: dar nu a atins acest punct si încerc sa îmi îndeplinesc rolul în acest

tribunal cît mai bine si cît mai cinstit.

[ Tribunalul delibereaza ]

JUDECATORUL MAY: Nu a fost în acest tribunal nici o referinta la cartea de care faceti vorbire.

DL. KAY: Onorata instanta, nu doresc sa introduc în discutie cartea, ci sa spun martorului ca i-am citit cartea si sa-i rezum tabloul situatiei descrise de dînsul, asa cum am înteles-o eu.

JUDECATORUL MAY: Acuzarea s-a referit la acest lucru?

DL. KAY: Da. Este

JUDECATORUL MAY: Este parte din vreun paragraf?

DL. KAY: Este cea privind rolul lui în planificarea NATO.

JUDECATORUL MAY: Bine, la asta va puteti referi.

DL. KAY: Onorata instanta, nu pot face asta imediat . Iertati-ma pentru ca...

JUDECATORUL MAY: Puneti întrebari, aveti voie.

DL. KAY: Bine, daca Curtii nu-i plac întrebarile mele, le poate ignora.

ÎNTREBARE. Iata întrebarea: : ati scris despre deplasarea acelor trupe în perioada octombrie-martie înainte de începerea campaniei de bombardament. Nu?

RASPUNS. Absolut, dar în acea perioada nu erau numai deplasari de forte. As dori sa dau tribunalului o imagine de ansamblu a ceea ce se întîmpla, si anume a eforturilor sustinute al NATO de a gasi o solutie diplomatica a crizei din Kosovo.

ÎNTREBARE. Nu va contrazic. Ce încerc sa spun este ca Serbia vedea cum la granitele ei se aduna nori amenintatori. Întelegeti?

RASPUNS. si eu am încercat sa va explic ca acele forte nu erau capabile sa ameninte Serbia, ca fortele aeriene nu erau înarmate si aveau doar rol de monitorizare si ca ce se petrecea în afara granitelor era preocuparea lumii si a vecinilor sai de a se ajunge la o solutie pasnica.

ÎNTREBARE. Timpul meu este limitat, o sa ma întorc la anul 1995. Ma întelegeti? si de implicatia dv. în problemele Serbiei începînd cu 1995. Asa ca lasam acum Kosovo si ne întoarcem la Bosnia. Este corect ca înainte de episodul Bosnia dv. nu ati avut nici un rol semnificativ în procesul politic?

RASPUNS. Onorata instanta, nu stiu la ce se refera întrebarea. Eram ofiterul din statul major trimis de Casa Alba pentru problemele Balcanilor. Mai fusesem în Balcani si înainte de 1995. Ma întîlnisem cu Izetbrgovic, Silajdzic, Delic si Mladic.

ÎNTREBARE. Voi fi direct. Este vorba despre conversatia despre care ati depus marturie si din care ati dedus ca Milosevic stia de Srebrenica, masacru comis, sustineti dv. de Mladic. Erati constient si dv, ca si alti politicieni, cum ar fi Owen de preicolul în care se aflau anumite zone controlate de ONU?

RASPUNS. Da, eram îngrijorat si eu.

ÎNTREBARE. Erati constient de faptul ca multi politicieni erau îngrijorati îndeosebi de enclava Srebrenica si de haosul provocat de ea?

RASPUNS. Eram constient de faptul ca lordul Owen nu mai juca nici un rol în politica din Balcani si ca ONU era preocupat de a termina suferintele oamenilor din asemenea enclave. Oamenii erau îngrijorati, caci mai fusese un atac asupra unei enclave, cred ca Zeta , si toti politicienii erau convinsi ca sîrbii erau vinovati, nu aveau nici un drept sa atace enclavele, pozitii umanitare aflate sub garantia ONU.

ÎNTREBARE. stiati ca, în urma unei convorbiri cu Owen, Milosevic l-a avertizat pe Karadzic sa nu atace Srebrenica?

RASPUNS. Nu, nu stiam.

ÎNTREBARE. Dar ca Milosevic era foarte exasperat de problema Srebrenica si ca a declarat-o si public si ... JUDECATORUL MAY: Un moment. [ delibereaza ]

JUDECATORUL MAY: Cred ca este o chestiune controversata. Sunt sigur ca acuzatul va ridica problema discutiei cu Karadzic.

DL. KAY: Am auzit depozitia oricum, dar problema este ca aceasta este prezentata acum ca o confesiune, si anume ca acuzatul cunostea ce avea sa se întîmple, cînd de fapt exista dovezi ca el avertizase. Ati creat o impresie în legatura cu ceea ce acuzatul i-a spus acestui martor si ce pun eu acum în discutie este ce anume

cunosstea acuzatul la acea vreme. Era el constient ca exista preocupare pentru Srebrenica si pentru zonele de protectie ONU si l-a avertizat el oare cu adevarat pe Karadzic - nu vorbesc acum de Mladic - sa nu atace acele zone protejate de ONU?

JUDECATORUL MAY: Ne va preocupa în primul rînd daca exista o asemenea declaratie si în al doilea rnd ce semnificatie a avut. Aceasta are o însemnatate cruciala.

DL. KAY: Iertati-ma daca ma însel, dar cred ca tribunalul da o mare importanta acestei depozitii si ...

JUDECATORUL MAY: Într-adevar, dar ce anume a spus cineva cuiva nu mi se pare relevant.

DL. KAY: Bine, daca a fost un avertisment dat de cineva cu o anumita pondere, aceasta indica faptul ca exista un peisaj diferit de cel care s-a ancercat a se descrie Curtii bazat pe impreia martorului avuta în 1995.

JUDECATORUL MAY: Poate ca s-au spus ambele lucruri. Va trebui sa decidem asta. Avem doua informatii si va trebui sa decidem relevanta lor. Este important.

DL. KAY: Apreciez acest lucru si de asemenea cred ca tribunalul a înteles de ce vreau sa pun aceste întrebari, consistente cu rolul meu de amicus. Este foarte ...

JUDECATORUL MAY: Mai aveti 5 minute.

MARTORUL: Onorata instanta, monitorizînd situatia din Balcani si observînd avertismentele date sîrbi unii altora am observat ca ei s-au acoperit reciproc cu avertismente pe care stiau ca nu le vor fi respectate si dînd instructiuni care stiau ca nu vor fi urmate.

DL. KAY:

ÎNTREBARE. Ati fost constient ca dl. Milosevic a considerat o mare eroare ca sîrbii din Bosnia sa atace Srebrenica?

RASPUNS. M-ati mai întrebat o data. Nu stiu daca este asa.. Dar, observîndu-l pe acuzat mai mult de 100 de ore în timpul acestui proces si în decursul diferitelor întîlniri cu el mi-am dat seama ca el poate spune multe lucruri ti ca este un manipulator iscusit la limita dintre politica, diplomatie si razboi si ca trecea fara efort din rolul de atîtator la razboi la cel de predicator al pacii si ca era capabil sa arate mai multe masti diferite diferitilor sai vizitatori. Asa ca nu stiu nimic despre ceea ce spuneti dv. în privinta marturiei mele, este rolul tribunalului de a aprecia valoarea ei. Nu este rolul meu. Eu, Onorata Instanta, v-am furnizat ceea ce stiu eu. Mie mi-a vorbit direct în legatura cu Srebrenica si Maldic, nu mi-a pomenit nimic de vreun avertisment dat cu trei ani în urma, mi-a spus ca l-a avertizat pe Maldic si ca acesta nu l-a ascultat.

Impresia mea este clara - acuzatul vorbeste perfect engleza: nu se referea la un atac militar ci la un macel. si nici nu parea socat de masacrarea civililor. „I-am spus dar nu m-a ascultat" - asta mi-a spus acuzatul.

DL. KAY: Va trebui sa termin aici. Onorata instanta, mai este un document care se afla numai la B/C/S si nu are o traducere în engleza. Domnul Tapuskovic, daca i se va permite vi-l va arata. Nu ne va lua decît trei minute. Documentul arata autoritatea acuzatului în rîndurile sîrbilor din Bosnia în 1995.

DL. TAPUSKOVIC: Onorata instanta, daca s-ar putea as dori sa va explic despre ce este vorba în sesiune închisa.

JUDECATORUL MAY: Da.

( Redactat, sesiune închisa )

[ Sesiune deschisa ]

JUDECATORUL MAY: Domnule Nice, este vorba despre o problema pe care acuzatul vrea

sa o ridice în legatura cu cifrele de la pg. 234.

DL. NICE: Da.,de acord.

JUDECATORUL MAY: Despre ce este vorba? Aveti dreptul la o întrebare.

ACUZATUL: Domnule May, ieri mi-ati interzis dreptul de a pune întrebari martorului în legatura cu rolul sau în razboiul împotriva tarii mele.

JUDECATORUL MAY: Da, si o sa va interzic si acum. Aveti o întrebare în legatura cu cifrele, puneti-o.

ACUZATUL: Cifra mentionata la pg. 234: în ziua a zecea a razboiului erau 100 mii refugiati în Albania si 50 mii în Macedonia si aceasta contrazice ceea ce vorbea martorul ca în 1998 erau sute de mii de refugiati.

JUDECATORUL MAY: Vom lasa martorul sa raspunda si aceasta este ultima dv. întrebare. Da, generale Clark.

DL. MILOSEVIC: Întrebarea mea este daca nu cumva aceste cifre pun în evidenta ca refugiatii erau rezultatul bombardamentelor NATO si a coordonarii lor cu activitatea terorista a UCK care ...

JUDECATORUL MAY: Nu. stiti ca asa ceva nu aveti dreptul. Generale, daca vreti sa lapuriti cum este cu cifrele, puteti raspunde.

MARTORUL: Multumesc, Onorata instanta. Cifrele din carte sunt provizorii. Cifrele finale pentru ziua a zecea sunt 540 000 refugiati, în care intra cei 100 000 si 50 000. În final cifra refugiatilor a ajuns la 900 000 refugiati externi si 500 000 interni care nu au cerut asistenta ONU ci traiau prin paduri sau alte zone din

Iugoslavia, de exemplu Muntenegru. Cifrele de care vorbeste acuzatul sunt cele pe care le stiam atunci. UCK nu are nici o vina. Exodul populatiei a fost planificat chiar de autoritatile sîrbe care îi puneau în tren si îi trimiteau în Macedonia sau le înconjurau satele si îi amenintau cu moartea daca nu parasesc satul de bastina.

JUDECATORUL MAY: Dl. Nice.

martorul reexaminat de Dl. Nice:

ÎNTREBARE. În legatura cu insinuarile acuzatului legate de generalul Shelton. Am copii ale materialelor.

JUDECATORUL MAY: Se admite. Le puneti toate la un loc. Ce numar le dam?

Grefierul : 618, Onorata instanta.

DL. NICE: Onorata instanta, în legatura cu acest subiect, Martorul a observat ca are multe documente. Dupa cum tribunalul stie, am avut avantajul de a le discuta cu avocatii sai care a venit la Haga sa-l asiste si s-ar putea sa mai aduca materiale.

MARTORUL:deocamdata nu stiu.

DL. NICE: Revin la obiect.

ÎNTREBARE. Generale, în ce priveste asa numita întelegere a patriarhului pe care nu am vazut-o în original pozitia era ca delegatia sîrba sa fie compusa din trei reprezentanti ai RS si trei din RFI iar în caz de balotaj acuzatul sa aiba votul decisiv, nu?

RASPUNS. Corect.

ÎNTREBARE. În legatura cu Dayton: v-a spus cineva ca acuzatul nu se consulta cu reprezentantii RS? 12 RASPUNS. Da. Au fost mai multe plîngeri din partea delegatilor RS ca ei nu au fost consultati si a mai fost si un incident relatat mie chiar de acuzat , anume ca Dl. Krajisnik nu va semna acordul deoarece ferma sa va ramîne, conform hartii la musulmani.

ÎNTREBARE. Nu cumva harta în care ferma domnului Krajisnik era cedata musulmanilor este cea ..

RASPUNS. Ba da.

ÎNTREBARE. O aveti ca proba.

RASPUNS. Se vad liniile pe care acuzatul le-a trasat pe harta.

ÎNTREBARE. Se vede ca linia taiata este la vest de linia rosie verticala adaugata mai apoi. Efectul liniei rosii este de a ceda mai mult teritoriu detinut de sîrbi federatiei croato-musulmane?

RASPUNS. Exact.

ÎNTREBARE. si sunteti sigur ca este trasata de acuzat?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. Fara sa se consulte cu nimeni, de exemplu cu Krajisnik?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. În depozitia dv. ati fost contrazis de acuzat în legatura cu unele aspecte, mai ales an legatura cu ceea ce pretindeti ca i-ati fi spus lui. Cum de sunteti sigur pe aceste lucruri?

RASPUNS. Am tinut un jurnal. La întrunirile la care participam luam notite pe care apoi le-am folosit în scrierea cartii. Eu aveam pozitia nr. 2 în delegatie, seful ei fiind Holbrooke.

ÎNTREBARE. V-a mai contrazis cineva în legatura cu detalii din cartea „Waging Modern War"?

RASPUNS. Nu.

ÎNTREBARE. LA pagina 325 scrieti ca ati fi ajutat-o pe fosta procuroare Louise Arbour: „I-am spus ca as fi fericit sa depun marturie despre orice, amintindu-i cum Milosevic a admis ca stia de planurile generalului Mladic în legatura cu Srebrenica ". Va refereati la ce ati spus deja în marturia dv.?

RASPUNS. Corect.

ÎNTREBARE. La Haga fiind, vi s-a cerut sa verificati un document provenit din Croatia, anume o înregistrare a unei întîlniri dintre dv. Holbrooke si presedintele Tudjman?

RASPUNS. Da, am verificat-o.

DL. NICE: Onorata instanta, va amintiti ca eu am spus ca mai este un document predat tribunalului cf. Art. 68, apoi retras si apoi predat înca o data si ca am sugerat ca acuzatul ar trebui sa îl ia în considerare. Ma voi referi la acest document. A fost trimis în 2002 de Croatia. V-as ruga sa îi dati o copie si acuzatului.

ÎNTREBARE. Generale, acest document corespunde cu ceea ce va amintiti?

RASPUNS. Da, în general da.

ÎNTREBARE. Ati gasit ceva care vi s-a parut gresit sau nu mai retineti toate detaliile?

RASPUNS. Nu mai retin toate detaliile.

ÎNTREBARE. Bine.

DL. NICE: Onorata instanta veti vedea mai multe pasaje care vor ...

JUDECATORUL MAY: Ce vorbiti dv. rezulta din contrainterogatoriu?

DL. NICE: Absolut. V-as aminti întrebarea acuzatului acre cuprindea asertiunea ca niciodata nu a fost vorba despre masacrul din Srebrenica. Documentul contrazice asta. De aceea cred ca este relevant. Priviti pagina 9. Ati deschis la pagina 9, generale?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. Sa citim aceste rînduri: „Al doilea lucru asupra caruia ne-am concentrat împreuna cu Milosevic, în afara de problema legata de recunoasterea lui a fost subiectul cel mai dificil pentru noi *Cine

vorbeste în numele sîrbilor din Bosnia*. El a vorbit foarte mult de Mladic si Karadzic si despre altii si stiti ce a spus de Karadzic? Citez *Omul asta este un dement*. stiti ca nu m-am întîlnit niciodata cu Karadzic

si nu stiu daca ..." si mai departe „Totusi, în legatura cu Srebrenica si Zepa, ne-a spus el, nu stim daca este sau nu asa, el ne-a spus ca a încercat sa preîntîmpine ceea ce s-a întîmplat. Cînd i-am spus de crimele de razboi din Srebrenica mi-a spus *stiu*. Apropos asta nu este o problema. Am vorbit cu ambasada americana ...." Generale Clark, corespunde aceasta conversatie cu amintirile dv?

RASPUNS. DA, în general.

ÎNTREBARE. Ati atras atentia celorlalti membri ai delegatiei despre ceea ce v-a spus acuzatul în prezenta unui alt martor, acum, din nefericire, mort?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. si daca trecem la pagina 9 unde la întrebarea despre relatiile dintre Milosevic si Karadzic dv. spuneti ca ati avea unele lucruri de spus despre ea si la primul paragraf din pg. 10 unde Holbrooke reia problema si spune „Vom discuta imediat cu Perisic. Îmi este foarte neclar. L-am întrebat cui i se

subordoneaza Mladic, cine îl comanda si el mi-a RASPUNS ca nu stie. Uneori pot sa îl influentez în probleme limitate dar uneori nu îl pot influenta. El spune ca nu are nimic de a face cu Srebrenica, ca a încercat sa opreasca masacrul. Totusi, masacrul a avut loc si nu încerc sa îl absolv de responsabilitate ". întrebarea mea: stiti ce pozitie avea Perisic? Va aduceti aminte?

RASPUNS. Întrebarea dv. este daca Perisic stia de Srebrenica?

ÎNTREBARE. Da.

RASPUNS. Nu stiu, nu am discutat cu Perisic.

ÎNTREBARE. Deci este versiunea lui Holbrooke.

RASPUNS. Da, Holbrroke vorbeste pentru el, dar eu cred ca vorbeste si despre Perisic, spune ca va discuta cu Perisic într-un minut. Interpretez aceasta ca o meditatie despre Milosevic, nu despre Perisic.

ÎNTREBARE. Multumesc.

DL. NICE: Documentul nu este foarte lung , dar Tribunalul are multe de citit.

ÎNTREBARE. Daca mergem la pg. 12, vedem ca v-ati oferit sa spuneti cîte ceva despre Mladic. „Mi-ati

cerut sa vorbesc cu Perisic. Am facut-o." Nu explicati în continuare nicaieri ce a zis Perisic despre Srebrenica asa ca tot ce avem acum este o relatare despre ceea ce acuzatul a spus despre Srebrenica. Asa întelegeti si dv. înregistrarea, generale?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. DL. NICE: Onorata instanta, sunt cîteva lucruei interesante în acest document. Îmi dati voie sa îl prezint?

JUDECATORUL MAY: Înteleg ca acesta este documentul la care se referea dl. Tapuskovic.

DL. NICE: Nu, este altceva. Din pacate nu avem în engleza documentul dlui Tapuskovic. Acesta este de pe 18 august iar acela este mai tîrziu.

JUDECATORUL MAY: Bine. Se accepta. Sa îi dam un numar.

GREFIERUL: 619, Onorata instanta.

DL. TAPUSKOVIC: Va rog, onorata instanta ...

JUDECATORUL MAY: Da, Dl. Tapuskovic.

DL. TAPUSKOVIC: Documentul la care ma refeream este datat 31 august 1995.

JUDECATORUL MAY: Bine. Multumesc.

DL. NICE:

ÎNTREBARE. Generale, în respingerea de catre acuzat a depozitiei dv. era un pasaj despre Mladic. Mai aveti ceva de spus referitor la incidentul Mladic?

RASPUNS. M-am întîlnit cu Mladic pentru a întelege mai bine pozitia lor. Am fost sfatuit s fac asa de un fost consilier al lui Reedman care mi-a spus va înainte de a ma avînta în activitate diplomatica sa înteleg bine pozitiile celor doua parti adverse. Nu am vrut sa provoc nici un incident si ar fi fost foarte bine daca

Mladic ar fi fost de acord sa sprijine planul de pace al grupului de contact, ceea ce nu a facut.

ÎNTREBARE.Ati facut o observatie în legatura cu modul în care acuzatul a reusit sa obtina prin tratative asa de mult teritoriu pentru partea sîrba. Ati facut mai multe observatii privind capacitatea lui de negociator pentru pace si de modul în care trecea de la pace la razboi. Considerati comportamentul lui inconsistent sau

dimpotriva observati un fir consistent în comportamentul lui?

RASPUNS. Cred ca este mereu ceva consistent în comportamentul acuzatului - încercarea de

a fauri Serbia Mare. Ideea lui era ca este protectorul poporului sîrb de peste tot si asa înteleg eu comportamentul lui. El era purtatorul de cuvînt al sîrbilor si pe timp de pace si pe timp de razboi. Cînd am intrat în negocieri idealul Marii Serbii se prabusea si de aceea era în interesul sau sa ajunga la un aranjament de pace.

ÎNTREBARE. Cînd conducea negocierile de pace se bucura de acelasi sprijin ca si atunci cînd conducea razboiul?

RASPUNS. Da.

ÎNTREBARE. Vi s-a promis o investigare a incidentuluid e la Racak. Ati vazut-o?

RASPUNS. Niciodata, dar trebuie sa marturisesc ca acuzatul stia dinainte rezultatele ei mi s-a parut a fi inutila. stiu ca a fost o ancheta independenta facuta de un grup de finlandezi. Ce au gasit ei nu a contrazis de fel raportul ambasadorului Walker.

ÎNTREBARE. Dar nici o ancheta facuta de acuzat?

RASPUNS. Nu.

ÎNTREBARE. Ati fost întrebat daca se stia în mass media din Europa ca acolo a fost un masacru. Cred ca amicus v-a întrebat. Acceptati ca se stia bine ca a fost un masacru?

RASPUNS. La Racak?.

ÎNTREBARE. Da. În acest caz voi trece la urmatoarea întrebare. Care erau sursele dv. de

informare?

RASPUNS. Erau surse demne de încredere ale serviciului american de informatii si de

la misiunea ONU de observatori.

ÎNTREBARE. Din ce perioada aveti rapoarte din Kosovo?

RASPUNS. Martie 1998 - martie 1999.

ÎNTREBARE. Ati considerat judecata dv. asupra evenimentelor corecta de la început sau a

trebuit s v-o schimbati datorita activitatii militare de catre UCK? Cum ati ajuns la decizia finala de atac?

RASPUNS. Am cautat mereu sa am informatii cît mai precise despre UCK. Colegii mei rusi mi-au spus sa nu ma încred în ei deoarece sunt conectati la mai multe centrale teroriste internationale. Ca folosesc si ceceni, si asa mai departe. Le-am cerut dovezi dar nu au putut sa mi le ofere. Asa ca niciodata nu am

stiut ce efective si ce forta avea UCK dar dupa actiunile din 19 si 20 martie am vazut ca erau foarte

slabi.

ÎNTREBARE. Multumesc. Amicus v-a întrebat despre zonele garantate de ONU, daca

stiati ca ele nu erau sigure si ca sunt foarte riscante. De ce erau riscante?

RASPUNS. Au fost discutii complicate. Eu nu am participat la crearea acelor zone sigure. Sa fiu sincer erau jenante pentru trupele ONU pentru ca acele trupe nu erau capabile sa le protejeze. Nu aveau nici armamentul necesar nici vointa politica de a-l folosi. Militarii ONU erau la mijloc între cele doua tabere. La un moment dat a fost dicutia ca membrii enclavelor protejate de ONU sa fie dezarmati. Nu a iesit nimic

deoarece nu a avut cine sa îi dezarmeze. Militarii ONU nu au avut curaj. Nu sunt sigur ca erau capabili sa se prtejeze pe ei însisi. Era o butaforie. Politicienii vorbeau se faceau ca apara pe musulmani iar sîrbii se ocupau cu purificarea etnica pe care nu au terminat-o nici în 1995.

ÎNTREBARE. Dl. Kay v-a întrebat ceva despre lordul Owen. Daca în 1993 lordul Owen a explicat

ca acuzatul era constient de gradul de periculozitate al enclavelor protejate de ONU, în sensul ca erau atacuri facute de sîrbi asupra non-sîrbilor asupra lor, credeti ca la acest risc se gîndeau si ceilalti din comunitatea internationala?

RASPUNS. Sunt sigur. Riscul era pentru non- sîrbi sa fie macelariti de sîrbi.

ÎNTREBARE. Si credeti ca acuzatul era consstient de acest risc, ca non-sîrbii sa fie atacati de sîrbi?

RASPUNS. Asa cred. Era pe atunci, prin 1995 o idee, o autosugestie, ca sîrbii nu vor îndrazni niciodata sa atace enclavele ONU. Au facut-o la Srebrenica si Zepa. Totusi multi diplomati internationali negau atacurile sîrbesti inventînd alte scenarii.

DL. NICE: Onrata instanta astea au fost întrebarile. Acum martorul meu ar dori, daca i se permite, sa plece, fiind foarte ocupat. Martori ca generalii Clark si Naumann sau lordul Ashdown sunt supusi

unei enorme presiuni din parte presei cînd parasesc acest tribunal de a face declaratii în legatura cu depozitiile lor. Sa nu fim nerealisti. În cazul generalului Clark înteleg ca nu are voie astazi sa vorbeasca la TV despre depozitia lui. Totusi , martorul si consilierii lui nu au nimic de obiectat daca se va da publicitatii toata marturia lui. Acuzarea ar dori ca sa i se permita martorului acest lucru.

JUDECATORUL MAY: Ne vom gîndi si va vom da instructiuni.

JUDECATORUL MAY: Va sfatuim sa nu dati publicitatii înca depozitia dv. Vom stabili împreuna ci Acuzarea cînd vom permite publicitatea.

MARTORUL: Onorata instanta, am voie?

JUDECATORUL MAY: Da.

MARTORUL: cer voie sa vorbesc nu despre detaliile depozitiei mele ci despre lucruri mai

generale: atmosfera din tribunal, procedura de lucru, lucruri de genul asat. Nu pot sa ies afara acum si sa nu spun nimic, sunt o figura publica totusi. sunt un candidat oficial la presedintia USA deci am de facut si o campanie electorala. Tocmai a fost capturat Saddam suntem în mijlocul unor evenimente extraordinare, vrem sa întelegem si noi în SUA ce înseamna un tribunal international, cum poate fi judecat un fost

sef de stat si daca se poate o judecata obiectiva. Este ceva exceptional ce se întîmpla aici asa ca eu cer

înca o data cu respect permisiunea onoratei instante pentru declaratii publice.

[ Judecatorii delibereaza ]

JUDECATORUL MAY: Nu putem sa va dam un RASPUNS definitiv dar , desigur, generalitati puteti spune cîte doriti si la TV si în presa.

MARTORUL: Multumesc, Onorata instanta. Multumesc very much.

DL. NICE: Rog martorul sa înteleaga ca nu am vrut prin comparatia cu marturia lui Naumann sau Ashdown sa îi diminuam importanta marturiei dumnealui. Am dorit numai sa fiu sigur ca are aceleasi drepturi ca aceia doi.

[ Martorul ia loc ]

JUDECATORUL MAY: [ Probleme administrative ]

DL. NICE: As mai dori sa spun ceva. Acuzatul a aratat niste fotografii prezentînd pretinsele atrocitati ale UCK. Poate ar dori sa le predea Acuzarii. Ar trebui sa stie ca Acuzarea doreste sa se faca drepatte si nu favorizeaza nici una din parti si strînge probe, dar nu de tipul celor furnizate de acuzat. Trebuie sa fie relevante. Totusi, daca are probe semnificative, le poate oferi acuzarii pentru a lamuri si problema asaziselor atrocitati UCK.

JUDECATORUL MAY: De acord. Acuzatul a auzit aceasta.

ACUZATUL: As dori sa ma refer la pretentia domnului Nice ca acuzarea cerceteaza toate crimele de razboi. Daca ar fi asa ar fi trebuit sa înceapa cu fotografiile lui Clark, Hashim Thaci, Ceku si a celorlalti responsabili de aceste crime. În legatura cu fotografiile pe care vi le-am aratat am numele celui care tine în mîna capetele taiate precum si numele sîrbilor asasinati. si mai am fotografii pe care am vrut sa i le arat pentru ca el si aliatii lui sunt vinovati de aceste crime. Din nefericire dumneavoastra nu investigati toate crimele.

JUDECATORUL MAY: Ati auzit ce a spus procurorul. Daca dati dovezile în timp util, ele vor fi examinate. E treaba dv. daca le dati sau nu. Timpul este limitat. Daca vreti sa puneti o întrebare în

legatura cu registratura, aveti dreptul.

ACUZATUL: Nu. Am pus-o ieri, nu am nimic de adaugat. Ati vazut orfinul. Nu am voie sa primesc vizite, sa dau telefoane. Eu v-am cerut sa anulati acel ordin deoarece este în contradictie cu cele mai

elementare drepturi ale omului.

JUDECATORUL MAY: Puteti urma calea regulamentara daca aveti plîngeri. Va adresati presedintelui tribunalului, cunoasteti regulamentul.

ACUZATUL: Nu intentionez, domnule May, sa fac nici o plîngere scrisa. Am vorbit deja în public pentru a va arata ca mi se violeaza drepturile si dumneavoastra decideti ce aveti de facut.

JUDECATORUL MAY: Nu abuzati de timpul nostru, nu avem timp de cuvîntari. Domnule Nice, timpul e scurt si martorul nu este aici.

DL. NICE: Imediat trimit un curier dupa el. Dl Shin? Multumesc. Mai avem un document

care provine din SUA. Nu stiu daca este cel pe care vrea sa îl vada martorul.

[ intra martorul ]

DL. NICE: ÎNTREBARE. General Clark, am un fax din SUA. Este cumva documentul de care vorbeati ca ati dori sa-l lasati la tribunal ca proba?

RASPUNS. Excelent. Sa îl citesc mai întîi. [ îl citeste ] Este o declaratie a presedintelui Clinton : „Spre deosebire de Milosevic, generalul Wes Clark a îndeplinit misiunea NATO de a opri purificarea etnica în Kosovo cu talent, hotarîre si integritate". Da, acesta este.

JUDECATORUL ROBINSON: Ce data?

MARTORUL: December 16th, 2003.

JUDECATORUL ROBINSON: Bine.

JUDECATORUL MAY: Dl. Milosevic, timpul dv. a expirat. Ce mai doriti?

ACUZATUL: Desi nu mi-ati permis sa îl întreb pe martor despre crimele sale acum aveti de gînd sa admiteti la dosar o scrisoare a unui criminal si mai ...

JUDECATORUL MAY: Nu. Nu vom asculta asta. stiti foarte bine ca abuzati de întelegerea noastra. Generale, ne pare rau ca v-am rapit timpul dv. foarte pretios. Va multumesc pentru colaborare. Puteti pleca. Multumim.

MARTORUL: Multumesc, Onorata instanta. Ma bucur daca am putut fi util în stabilirea vinovatiilor. Ma bucur ca am avut ocazia sa colaborez cu acest august tribunal.

JUDECATORUL MAY: Ne revedem mîine la 9.

SFÎRSIT