Centrul
Socialist Balcanic "Kristian Rakovski" a fost înfiinţat la Prima Conferinţă
Socialistă Balcanică Anti-NATO, care a avut loc la Atena, în Grecia, între
22-24 ianuarie 2000.
Iniţiativa
organizării acestei Conferinţe a aparţinut Partidului Revoluţionar al Muncitorilor
din Grecia (EEK) şi Ligii Marxiste a Muncitorilor din Turcia (MIB) ca o
consecinţă a războiului purtat de NATO în Kosovo. Au participat 19 organizaţii
muncitoreşti de stînga din 8 ţări (Grecia, Turcia, România, Iugoslavia,
Albania, Rusia, Kurdistan, Argentina). La finele Conferinţei s-a format
un Comitet Internaţional Muncitoresc Anti-NATO şi a luat fiinţă Centrul
Socialist Balcanic "Cristian Rakovski".
Centrul
Socialist Balcanic "Kristian Rakovski" este dedicat scopului istoric al
întemeierii unei Federaţii Socialiste Balcanice, singura soluţie progresistă
a aşa-numitei probleme balcanice: uniunea de bună-voie a popoarelor şi
naţionalităţilor libere şi egale din Balcani pe baze socialiste împotriva
tuturor formelor de agresiune şi subjugare imperialistă ca şi împotriva
diviziunilor naţionaliste şi urii etnice şi religioase care condamnă popoarele
noastre la exterminare reciprocă.
Baza
politică a Centrului Socialist Balcanic "Kristian Rakovski" se găseşte
în punctele programatice ale Rezoluţiei Politice a Primei Conferinţe Socialiste
Balcanice Anti-NATO: este lupta împotriva imperialismului sub toate formele
şi instituţiile sale, împotriva capitalismului în general şi restauraţiei
capitalismului în regiune în special, împotriva naţionalismului, xenofobiei,
antisemitismului şi rasismului, pentru putere muncitorească fără privilegii
birocratice şi nomenclaturi stalinste, pentru Federaţia Socialistă Balcanică,
pentru socialism mondial şi o societate comunistă fără clase.
Centrul
promovează, organizează şi coordonează activităţi internaţionaliste politice
şi culturale în regiune, sprijină financiar campanii politice, convoacă
seminarii, conferinţe etc. pe probleme balcanice şi internaţionale, are
propriile sale publicaţii politice, teoretice şi culturale, o pagină pe
Internet, un buletin special cu informaţii şi analize asupra evenimentelor
din regiune şi din lume.
De
ce a primit acest Centru numele de Kristian Rakovski?
Viaţa
şi lupta marelui internaţionalist şi revoluţionar marxist bulgar Kristian
Rakovski întruchipează toate principiile şi viziunea istorică pe care Centrul
îşi propune să le slujească.
Krastiu
(Kristian) Georgevici Rakovski s-a născut la 1 august 1873 în Gradeţ, lîngă
Kotel, un sătuc în munţii din centrul Bulgariei. S-a alăturat de foarte
tînăr mişcării revoluţionare marxiste bulgare, dar foarte de timpuriu a
trecut la o activitate revoluţionară internaţională şi internaţionalistă
în Europa, în Balcani şi în Rusia. A făcut parte din aripa de stînga (tesniaki
sau "cei înguşti" [?]) a Partidului Socialist Bulgar (precursorul Partidului
Comunist Bulgar), a înfiinţat săptămînalul marxist "România Muncitoare"
care a jucat un rol de frunte în mişcarea muncitorească din România, a
dus muncă de educaţie politică cu echipajul răsculat de pe cucişătorul
"Potemkin", pe durata acostării acestuia la Constanţa. A ajutat la înfiinţarea
partidelor socialiste în toate ţările balcanice, luptînd pentru perspectiva
unei Federaţii Socialiste Balcanice. În 1914 a organizat la Bucureşti o
Conferinţă la care s-a format Federaţie Balcanică Revoluţionară Social-Democratică
Muncitorească, cuprinzînd partidele din România, Bulgaria, Serbia şi Grecia.
Rakovski
a fost organizatorul celebrei Conferinţe de la Zimmerwald din 1916 împotriva
falimentului social-şovinist al Internaţionalei a doua.
Întors
în România, el a fost întemniţat, fiind eliberat de către soldaţii ruşi
revoluţionari. S-a alăturat Revoluţiei din Octombrie, fiind membru al Comitetului
Central al Partidului Bolşevic din 1919. A devenit Preşedinte al Guvernului
Provizoriu al muncitorilorşi ţăranilor din Ucraina, iar după eliberarea
Harkovului a fost Preşedinte al Sovnarkom [?] al Republicii Sovietice Ucraina.
A fost un mare teoretician marxist în ceea ce priveşte problema naţională
şi încă dintr-o perioadă timpurie a avut ciocniri serioase cu Stalin pe
această temă. Pe parcursul anilor '20 a fost cel mai cunoscut diplomat
bolşevic. Fiind apropiat politic şi prieten personal al lui Troţki, a fost
alături de acesta la conducerea opoziţiei de stînga împotriva birocraţiei
ascendente şi stalinismului. Persecutat al stalinismului, el a abandonat
lupta în anul 1934, dar a fost adus în faţa scandalosului proces din 1938
de la Moscova, acuzat prin calomnii monstruoase împreună cu ceilalţi lideri
bolşevici ai Revoluţiei. A fost aruncat în închisoare, iar la 22 iunie
1941, a doua zi după invadarea Uniunii Sovietice de către Hitler, a fost
executat din ordinul lui Stalin.
Contribuţia
sa incomparabilă la revoluţia socialistă balcanică şi mondială rămîne un
izvor de inspiraţie pentru toţi revoluţionarii internaţionalişti. Numele
lui Kristian Rakovski este drapelul roşu al Centrului nostru Socialist
Balcanic.
|