Centrul Socialist Balcanic "Kristian Rakovski" a fost înfiinţat la Prima Conferinţă Socialistă Balcanică Anti-NATO, care a avut loc la Atena, în Grecia, între 22-24 ianuarie 2000.
Iniţiativa organizării acestei Conferinţe a aparţinut Partidului Revoluţionar al Muncitorilor din Grecia (EEK) şi Ligii Marxiste a Muncitorilor din Turcia (MIB) ca o consecinţă a războiului purtat de NATO în Kosovo. Au participat 19 organizaţii muncitoreşti de stînga din 8 ţări (Grecia, Turcia, România, Iugoslavia, Albania, Rusia, Kurdistan, Argentina). La finele Conferinţei s-a format un Comitet Internaţional Muncitoresc Anti-NATO şi a luat fiinţă Centrul Socialist Balcanic "Cristian Rakovski".
Centrul Socialist Balcanic "Kristian Rakovski" este dedicat scopului istoric al întemeierii unei Federaţii Socialiste Balcanice, singura soluţie progresistă a aşa-numitei probleme balcanice: uniunea de bună-voie a popoarelor şi naţionalităţilor libere şi egale din Balcani pe baze socialiste împotriva tuturor formelor de agresiune şi subjugare imperialistă ca şi împotriva diviziunilor naţionaliste şi urii etnice şi religioase care condamnă popoarele noastre la exterminare reciprocă.
Baza politică a Centrului Socialist Balcanic "Kristian Rakovski" se găseşte în punctele programatice ale Rezoluţiei Politice a Primei Conferinţe Socialiste Balcanice Anti-NATO: este lupta împotriva imperialismului sub toate formele şi instituţiile sale, împotriva capitalismului în general şi restauraţiei capitalismului în regiune în special, împotriva naţionalismului, xenofobiei, antisemitismului şi rasismului, pentru putere muncitorească fără privilegii birocratice şi nomenclaturi stalinste, pentru Federaţia Socialistă Balcanică, pentru socialism mondial şi o societate comunistă fără clase.
Centrul promovează, organizează şi coordonează activităţi internaţionaliste politice şi culturale în regiune, sprijină financiar campanii politice, convoacă seminarii, conferinţe etc. pe probleme balcanice şi internaţionale, are propriile sale publicaţii politice, teoretice şi culturale, o pagină pe Internet, un buletin special cu informaţii şi analize asupra evenimentelor din regiune şi din lume.

De ce a primit acest Centru numele de Kristian Rakovski?
Viaţa şi lupta marelui internaţionalist şi revoluţionar marxist bulgar Kristian Rakovski întruchipează toate principiile şi viziunea istorică pe care Centrul îşi propune să le slujească.
Krastiu (Kristian) Georgevici Rakovski s-a născut la 1 august 1873 în Gradeţ, lîngă Kotel, un sătuc în munţii din centrul Bulgariei. S-a alăturat de foarte tînăr mişcării revoluţionare marxiste bulgare, dar foarte de timpuriu a trecut la o activitate revoluţionară internaţională şi internaţionalistă în Europa, în Balcani şi în Rusia. A făcut parte din aripa de stînga (tesniaki sau "cei înguşti" [?]) a Partidului Socialist Bulgar (precursorul Partidului Comunist Bulgar), a înfiinţat săptămînalul marxist "România Muncitoare" care a jucat un rol de frunte în mişcarea muncitorească din România, a dus muncă de educaţie politică cu echipajul răsculat de pe cucişătorul "Potemkin", pe durata acostării acestuia la Constanţa. A ajutat la înfiinţarea partidelor socialiste în toate ţările balcanice, luptînd pentru perspectiva unei Federaţii Socialiste Balcanice. În 1914 a organizat la Bucureşti o Conferinţă la care s-a format Federaţie Balcanică Revoluţionară Social-Democratică Muncitorească, cuprinzînd partidele din România, Bulgaria, Serbia şi Grecia.
Rakovski a fost organizatorul celebrei Conferinţe de la Zimmerwald din 1916 împotriva falimentului social-şovinist al Internaţionalei a doua.
Întors în România, el a fost întemniţat, fiind eliberat de către soldaţii ruşi revoluţionari. S-a alăturat Revoluţiei din Octombrie, fiind membru al Comitetului Central al Partidului Bolşevic din 1919. A devenit Preşedinte al Guvernului Provizoriu al muncitorilorşi ţăranilor din Ucraina, iar după eliberarea Harkovului a fost Preşedinte al Sovnarkom [?] al Republicii Sovietice Ucraina. A fost un mare teoretician marxist în ceea ce priveşte problema naţională şi încă dintr-o perioadă timpurie a avut ciocniri serioase cu Stalin pe această temă. Pe parcursul anilor '20 a fost cel mai cunoscut diplomat bolşevic. Fiind apropiat politic şi prieten personal al lui Troţki, a fost alături de acesta la conducerea opoziţiei de stînga împotriva birocraţiei ascendente şi stalinismului. Persecutat al stalinismului, el a abandonat lupta în anul 1934, dar a fost adus în faţa scandalosului proces din 1938 de la Moscova, acuzat prin calomnii monstruoase împreună cu ceilalţi lideri bolşevici ai Revoluţiei. A fost aruncat în închisoare, iar la 22 iunie 1941, a doua zi după invadarea Uniunii Sovietice de către Hitler, a fost executat din ordinul lui Stalin.
Contribuţia sa incomparabilă la revoluţia socialistă balcanică şi mondială rămîne un izvor de inspiraţie pentru toţi revoluţionarii internaţionalişti. Numele lui Kristian Rakovski este drapelul roşu al Centrului nostru Socialist Balcanic.