Alexandru Chivu
Paradoxuri politice
De-a lungul istoriei, cei puternici au negat celor slabi dreptul de a avea ceea ce lor le era permis. Nici epoca modernă nu face excepţie, continuînd tradiţia creată. Aşa-zisa noastră democraţie serveşte cu zel noua burghezie; spun aşa-zisa democraţie pentru că eu unul o consider o făcătură menită să reprezinte interesele politice, economice, sociale şi spirituale ale celor care, prin jaf naţional şi exploatarea maselor, au devenit proprietari peste ce nu li se cuvenea. Dar hai să vedem cum este cu democraţia burgheză. Ideea de democraţie vine din antichitate, grecii definind-o ca puterea poporului. Poporul este constituit din totalitatea claselor sociale existente în statul respectiv. Burghezia noastră reprezintă un strat social minor în comparaţie cu populaţia majoritară ajunsă în stadiu de pauperizare (proletarizată), dar ea, burghezia, are o mulţime de drepturi, printre care şi acela de a-şi crea partide care să-i reprezinte interesele. Clasa muncitoare nu are un astfel de drept. Se naşte fireasca întrebare: cu ce este superioară democraţia burgheză faţă de dictatura proletariatului? Practic, în sistemul socialist era vorba de dictatura celor mulţi asupra celor puţini (exceptînd dictatura personală sau a birocraţiei nomenclaturiste care se îndepărtase de idealul comunist). În democraţia burgheză, cei cu bani (capitaliştii) dictează celor mulţi. Comuniştii, pentru că erau internaţionalişti în lupta lor pentru emancipare, au fost aspru admonestaţi ca fiind nepatrioţi. Ce se poate spune însă despre burghezia de pretutindeni care, în goana ei nebună după îmbogăţire, a trecut la regionalizare şi mondializare, practic desfiinţînd state şi popoare? Comunismul a fost atacat de burghezie pentru că încerca să alfabetizeze şi să creeze o cultură de mase. Capitalismul îşi face un titlu de glorie din a transforma masele într-o gloată analfabetă. Concluzia o găsim într-un vechi proverb latin: “Ce este permis domnului, nu este permis boului”. Oricum, mai bine bou decît măgar şi vai de furia boului care îşi aduce aminte că totuşi este taur!