Mai are vreo șansă PSM?



de Gheorghiță Zbăganu

1. Scurt istoric: PSM 1990

Partidul Socialist al Muncii a apărut pe eșichierul politic în tulburele an 1990, la 15 noiembrie. Ilie Verdeț, reprezentantul unui grup de foști activiști PCR a reușit să schimbe numele unui partid azi uitat, Partidul Democrat al Muncii, în conducerea căruia era un fost nomenclaturist de pe vremea lui Stalin, Eduard Mezincescu, și a devenit președintele acestui nou partid, secondat de Traian Dudaș. De București se ocupa Valentin Petrescu.

Stînga românească, atîta cîtă era la vremea aceea, și-a pus mari speranțe în noul partid care, se credea, este continuatorul fostului PCR în ceea ce avea viabil. Merita să activezi pe atunci în PSM deoarece era persecutat de canaliile anticomuniste. Una din prioritățile lor era interzicerea „partidelor de sorginte comunistă”, adică al PSM-ului. Printre cei care vituperau împotriva noului partid erau nu numai liberalii și țărăniștii, ci și unii feseniști, gen Sergiu Nicolaescu. Era un partid boicotat de toate celelalte, fățiș anticomuniste. Era un eroism să îi iei apărarea. E locul să îmi aduc aminte de ce a pățit prietenul meu Silviu Șomâcu, pe atunci deputat din partea Partidului Socialist Democratic (mort în 1992!) când a decis să apere în parlament mult hulitul PSM: s-a pus problema excluderii lui din Parlament!

Prima apariție în viața publică a noului partid a fost cu ocazia unei depuneri de coroane de flori la fostul monument al tipografilor, la 13 decembrie 1990. Cel care a organizat acest lucru a fost Virgil Zbăganu, pe atunci lider în sindicatul tipografilor.

Din aprilie 1991 , partidul a început să dea semne de lașitate și deviere spre dreapta. Ilie Verdeț a declarat că el nu a fost niciodată comunist și că PSM nu are nici o legătură cu fostul PCR. Declarație oportunistă care a stârnit convulsiile din PSM. Unii membri de stânga au părăsit partidul în 1992 (îmi aduc aminte de grupul Florian Petrescu). Apoi la conducere au fost infiltrate personaje cu un caracter îndoielnic (Adrian Păunescu) sau fățiș de dreapta (Mohora) care au făcut mult rău partidului. Cu regret, pentru asta este vinovat Verdeț.

Mohora împreună cu grupul lui de foști nomenclaturiști UTC a fost primul care a pășit pe calea trădării. Au înființat în 1994 un fantomatic partid socialist a cărui menire a fost – azi o vedem bine – să fure voturi dela PSM, ca acesta să nu mai intre în parlament. Ceea ce a și reușit, în 1996. Nici el nu a intrat în PSM, dar înainte de alegerile din 2000 și-a vândut partidul PDSR-ului și , el însuși, a intrat în parlamet, unde se simte foarte bine.

Ion Sasu avea un bun exemplu de politician. În definitiv, în politica burgheză, un partid este o asociație care asigură privilegii șefilor lui. Membrii d erând nu contează decât ca masă de manevră. Din acest punct de vedere, ce a făcut Mohora a fost o reușită.

Și alții au reușit: Onțanu a dezertat de la organizația PSM București – a cărui președinte era – împreună cu o trupă personală, la PDSR, unde a devenit primar. Păunescu a fugit și el la PDSR unde a devenit ditamai senatorul.

Dacă ei au reușit, de ce nu ar fi reușit și Sasu?

2. După alegerile din 2000

PSM a obținut un scor ridicol, în jur de 1% nereușind a doua oară să intre în parlament. După o asemenea catastrofă electorală în partide au loc mișcări de cadre, de obicei cei de la conducere își dau demisia. Sasu nu numai că nu și-a dat demisia, ci a organizat un congres în 2001 în care el șioamenii lui au fost realeși, reușind să infiltreze în conducerea partidului până și personajul grotesc Minodora Ilie, fost consilier al lui Emil Constantinescu, cea care a avut revelații dumnezeiești.

Apoi partidul a intrat în hibernare. La PSM nu se mai întâmpla nimic. Devenise un partid uitat. Organizațiile erau epurate de oameni de stânga – astfel, de exemplu, în toamna lui 2002 a fost practic lichidată conducerea organizației sectorului VI, cea mai stângistă dintre organizațiile din București. Aurora Budrigă, fosta președinte de sector a prezis atunci ce avea să urmeze: Sasu o să-și vândă partidul PSD-ului pentru câteva locuri în parlament.

Predicția ei a fost corectă. Imediat după reînscrierea partidului, exact asta a făcut Sasu. Poarte că funcție de președinte al unui partid ce se considera “de stânga” era opălărie prea mare pentru el. Fost nomenclaturist, Sasu nu avea cum să știe ce ar trebui să facă un partid al clasei muncitoare.

  1. Documentul trădării

PROTOCOL PRIVIND COMASAREA PRIN ABSORBȚIE A PARTIDULUI SOCIALIST AL MUNCII DE CĂTRE PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT reprezentat de domnul ADRIAN NĂSTASE, președinte

și PARTIDUL SOCIALIST AL MUNCII reprezentat de domnul ION SASU, președinte,

Având în vedere atașamentul celor două partide pentru valorile social-democrate contemporane și principiile Internaționalei Socialiste: solidaritatea și justiția socială, credința în progres, eficiența creșterii economice și respectarea drepturilor omului;

Identificând multiple elemente de convergență ale programelor lor politice, economice, sociale și culturale;

Ținând seama de necesitatea consolidării unei forțe politicede centru-stânga și stânga, modernă, coerentă, europeană, eficientă și credibilă;

Având în vedere cerința restructurării scenei politice românești, în sensul afirmării unor partide puternice, cu largă reprezentare în plan intern și cu vocație europeană recunoscută;

Pornind de la obiectivele comune fundamentale: creșterea standardului de bunăstare și de civilizație a cetățenilor României, promovarea dreptății sociale, afirmarea demnității naționale,

accelerarea procesului de pregătire a României pentru integrarea în Uniunea Europeană;

Având în vedere art. 54, alin. 3 din Statutul Partidului Social Democrat și art. 41 din Statutul Partidului Socialist al Muncii, Consiliul Național al PSD și Comitetul Național al PSM

adoptă următoarea:

H O T Ă R Â R E :

Art. 1. Comasarea prin absorbție a Partidului Socialist al Muncii de cãtre Partidul Social Democrat.

Art. 2. Stabilirea, prin consens, a modalităților concrete de realizare a comasãrii prin absorbție a PSM de cãtre PSD, atât la nivel central, cât și în teritoriu de cãtre organele de conducere executivã ale celor douã partide.

Art.3. (1) Alegerea reprezentanților PSM în componența Consiliului Național, a Biroului Executiv Central și a Delegației Permanente ale PSD, a consiliilor județene și birourilor executive, precum și în celelalte structuri de conducere ale PSD la nivel teritorial, pe baza înțelegerilor speciale dintre conducerile celor

douã partide.

(2) Asigurarea cuprinderii corespunzãtoare a reprezentanților PSM în structurile administrației publice locale și centrale, precum și în Parlamentul României.

Art. 4. Finalizarea, din punct de vedere organizatoric, a procesului de comasare prin absorbție, pânã cel mai târziu 30 septembrie 2003.

Art. 5. (1) Vechimea de membru al PSM va fi valorificatã ca vechime în PSD.

(2) Membrii PSM cu carnete de membru de partid vor primi carnete de membru PSD.

Art. 6. Organizațiile de femei și de tineret ale PSM vor fi comasate prin absorbție de cãtre organizațiile respective ale PSD, atât la nivel central, cât și la nivelul organizațiilor teritoriale, pânã cel târziu la 30 septembrie 2003.

Art. 7. Partidul Social Democrat și Partidul Socialist al Muncii convin ca patrimoniul lor material și financiar, precum și personalul angajat sã fie comasat pânã la 30 septembrie 2003.

Art. 8. (1) În vederea aplicãrii Protocolului de comasare prin absorbție a Partidului Socialist al Muncii de cãtre Partidul Social Democrat se va constitui Comisia Națională de Monitorizare, formatã din câte 4 membri ai pãrților semnatare.

(2) La nivelul fiecãrui județ și al municipiului București se va constitui o comisie de monitorizare formatã din câte trei membri ai fiecãrui partid, ce va acționa sub îndrumarea Comisiei Naționale, astfel încât pânã la data de 30 septembrie 2003, reprezentanții PSM sã fie cuprinși în organele locale, teritoriale și județene ale PSD.

Prezentul Protocol a fost însușit de Biroul Executiv Central al Consiliului Național al PSD și de Comitetul Director al PSM, fiind semnat astăzi, la București, în 7 iulie 2003.

Președintele PSD Adrian NĂSTASE

Președintele PSM Ion SASU

 

4. Revolta

Nu toți membrii de partid au fost de acord cu fuziunea prin absorbție cu PSD, asupra căreia nici nu au fost consultați, de altfel. S-a creat un comitet pentru reorganizarea PSM cu scopul de a salva partidul al cărui președinte interimar este Constantin Mocanu, liderul organizației Vâlcea..

În București majoritatea membrilor PSM au respins fuziunea. Sîmbătă, 9 august organizația bucureștenilor a avut o plenară într-o sală a fostei ARLUS, situată pe strada Batiștei, la care au participat delegați trimiși de organizațiile de sector. Sala a fost închiriată de la primărie și a costat 10 milioane.

Scopul plenarei a fost de a alege un nou comitet director și de a hotărî continuarea activității PSM. Dumitru Stănia, un reprezentant al aripii de stînga a partidului a citit un material, din care prezentăm fragmente.

Cum s-au petrecut lucrurile, în viziunea comitetului de reorganizare

spicuiri din materialul citit de Stănia. Sublinierile îmi aparțin.

… Principala problemă la ordinea de zi este ca Organizația de partid din Capitală aă analizeze și să se pronunțe în ceea ce privește măsura ilegală și nestatutară pe care a luat-o fosta conducere a PSM, în frunte cu fostul președinte [ …] care, trădând idealurile socialiste a semnat împreună cu dl. Adrian Năstase – președintele PSD protocolul prin care se hotărăște comasarea prin absorbție a PSM de către PSD.

Prin acest protocol Ion Sasu și acoliții lui au consimțit [..] să fie de acord că ambele partide au ca atașament „valorile social-democrate și principiile Internaționelei Socialiste” ceea ce înseamnă că PSM aderă la o social-democrație care în fapt a participat la distrugerea societății socialiste, la înfometarea poporului român și la înfeudarea României față de interesele străinătății

[…] Vom menționa cronologic ultimele acțiuni ale conducerii centrale trădătoare, acțiuni al căror scop a fost lichidarea PSM.

La sfârșitul lunii iunie este convocată o ședință neașteptată a Biroului Executiv Central, în care Ion Sasu a pus problema comasării prin absorbție cu partidul de guvernământ. Președintele organizației pe capital㠖 Petre Bărbuleascu, care este și vicepreședinte al PSM – nu a agreat asemenea tentativă și, fiind singurul opozant, a votat contra ei. După această ședință, la 1 iulie a.c., în prima ședință de secretariat de la capitală, dânsul ne-a informat despre ceea ce s-a discutat și a cerut părerea ptiincipalelor cadre ale Biroului Executiv al Capitalei. Nimeni nu s-a pronunțat în favoarea vreunei fuziuni. Dimpotrivă, s-a transmis prin mass media un comunicat prin care se condamna tentativa de trădare. Întărit cu o asemenea atitudine, președintele organizației din București s-a opus din nou tentativei de desființare a partidului când Ion Sasu a pus problema și la ședința convocată ad-hoc a Comitetului Director la care, la vot, au fost împotriva propunerii și alți membri ai acestui comitet , inclusiv Rotaru Constantin, președintele organizației județene Vâlcea.

Fără a mai consulta în plenul lor și organizațiile județene și fără fără a convoca forul suprem de conducere, Congresul, presați de oportunitatea obținerii unor funcții de conducere în PSD, care urma să aibă o Conferință Națională peste câteva zile, Ion Sasu a semnat, în ziua de 7 iulie respectivul protocol. Act de trădare despre care aproape toate cadrele partidului și masa mare a membrilor de partid au aflat de la știrile transmise prin mass-media.

Deși măsura prin care PSM era cedat partidului de guvernământ fusese deja luată șipecetluită cu semnături și ștampile, a doua zi – la 8 iulie – a avut loc Plenara Comitetului Național PSM chemată pentru a aproba respectivul protocol. Au participat și reprezentanții ai organizației din București care erau membri în Comitetul Național. Punctul de vedere al socialiștilor din capitală- condamnarea actului de trădare - a fost expus de vicepreședintele cu probleme de propagandă , Constantin Mocanu. Când s-a trecut la votarea nominală, singurii reprezentanți ai Capitalei aflați în sală care au votat împotrivă au fost : Mocanu Constantin, Plăeșu Gheorghe, Stănescu Ion și Stănia Gheorghe. Împreună cu noi au mai votat împotrivă încă nouă membri din județe. Chiar în timpul dezbaterilor cei care au votat împotrivă au format, și au făcut public în Plenară, înființarea Comitetului Național pentru Salvarea PSM.

De menționat că în intervențiile făcute în plenară constituirea acestui comitet nu a fost contestată de nici un participant, inclusiv de cei care au votat lichidarea partidului.

În ziua de 10 iulie a.c., Comitetul Național pentru Salvarea PSM a organizat o conferință de presă unde s-a informat despre începerea acțiunii de contestare în instanțele de judecată a protocolului de absorbire a PSM de partidul de guvernământ.

În ziua de 14 iulie a.c. a fost constituit un comitet muncipal București cu același scop alcătuit din mambrii comitetului din București și din reprezentanți din sectoare. Comitetul a dat un comunicat prin care s-a făcut publică constituirea și misiunea sa. Prin câîțiva reprezentanți ai săi, s-a participat șa ședința din Râmnicu Vâlcea a Comitetului Național pentru Salvarea PSM din 17 iulie, unde s-a hotărât transformarea acestuia în „Comitetul Național de Reorganizare a PSM” și de asemenea s-a hotărât convocarea Congresului Extraordinar al Partidului la 23 august 2003.

De asemenea, au fost date mai multe comunicate de presă și organizată o conferință de presă, acțiuni ce s-au bucurat de succes.

Ca atare, trădătorii s-au simțit obligați să ia măsuri disperate, cum ar fi aceea de a ni se interzice accesul în sediul din strada Negustori prin schimbarea încuietorilor dela uși. […]

Suntem pe deplin încrezători în idealul socialist și în viitorul PSM, care – prin documentele ce urmează a fi aprobate de Congresul Extraordinar de pe 23 august 2003 – va demonstra căpoate deveni una din forțele politice importante ale societății românești.

În perioada imediat următoare trebuie să […] organizăm dezbateri cu toți socialiștii în organizațiile locale. […] De aceea cerem socialiștilor să facă cunoscute documentele de partid de către populație, pentru a atrage în partid cadre noi să bine pregătite și a realiza o legătură a PSM cu organizații ae societății civile – asociații, fundații, sindicate.

În același timp, trebuie să fim pregătiți de a răspunde în continuare unor atacuri șimai mârșave, mai ales că trădătorii conduși de fostul președinte Ion Sasu – din postura sa de vicepreședinte al PSD – încearcă să obțină prin instanțele de judecată hotărâri de lichidare a PSM. Deja în această săptămână a făcut mai multe intervenții în mass media și în organizațiile județene prin care a precizat că noi suntem în afara PSM , că noi realizăm activitățiostile partidului. Rezultă că pentru el și acoliții lui plenarele comitetelor județene și chiar conferința noastră de aici sunt în afara statutului! Iată cu ce și-a fundamentat afirmația (jignitoare chiar șipentru persoana sa!) referitoare la socialiștii care refuză să-l urmeze în PSD: “un mic număr de oameni, câteva sute, poate câteva mii, care sunt adesea cantonați în trecut și nu reușesc cu nici un chip să se desprindă de el ".

Credem că răspundem așteptărilor dv. afirmând că socialiștii devotați PSM au potențialul și energia să lupte și să câștige bătălii pentru partidul nostru chiar dac㠖 datorită judecății strâmbe și implicării Puterii în justiție – vom fi nevoiți să reînscriem, încă o dată, partidul.

Biroul executiv al Comitetului municipal PSM.

5. Organizația PSM București este decisă să lupte

După o ședință furtunoasă socialiștii bucureșteni au adoptat în unanimitate următoarea

HOTĂRÂRE

Referitor la încercarea de lichidare a PSM de către Ion Sasu, Minodora Ilie, Ion Popa, Mihai Viziru și acoliții lor Conferința organizației municipale a PSM se desolidarizează de cei care pentru o funcție temporară au trădat. Ca atare, protocolul prin absorbție a PSM de către PSD este nul și neavenit pentru toți cei 3400 d emembri de partid pe care îi reprezentăm. De ademenea, conferința ia act că toți cei care au primit funcții politice în PSD s-au autoexclus din PSM.

Adoptată astăzi, 9 august 2003

Președintele comitetului muncipal București.

Petre Bărbulescu

Vicepreședinte al organiației PSM a fost numit Aureliu Mocanu. Fost profesor de filosofie, fost președinte al filialei București a Partidului Socialist Democratic (unde eram și eu membru), el nu este la prima experiență de acest fel. În 1992 filiala București a fost desființată de fostul președinte al PSDR, Cornel Nica și acoliții săi deoarece aceasta se opunea planurilor lui de lichidare a partidului prin absorbție de către FDSN (așa era pe atunci). Istoria se repetă.

Atunci Nica a câștigat.

  1. Ce va fi?

Greu de spus. PSM-ul reorganizat are o șansă acum pentru că, după ce a stat în conul de umbră al uitării 8 ani de zile, acum se mai vorbește despre el.

Dacă însă PSM va rămâne un partid de tip burghez – o asociație al cărui scop este să obțină portofolii parlamentare pentru șefii lui și funcții în statul burghez, eu unul, nu îi văd șanse de reușită.

De ce ar vota nea Ion pentru PSM? Ce alternativă îi oferă? Tot NATO, tot UE, tot capitalism?

Mulțumesc, va zice nea Ion: a asta se pricep mai bine alții.

Dar dacă PSM se va radicaliza?

Dacă

- pe scurt, dacă PSM reorganizat va putea fi perceput ca un partid al clasei muncitoare

atunci are șanse.

După ce va intra în parlament, va putea medita și la problema “cum” – cum să devină o alternativă la guvernare. Nu e ușor de loc. Voi reveni-

Cam așa vede lucrurile un optimist bine temperat.

9 august 2003


Nume:
Email:
Comentariu:
 
0){ $filecontents=join('',file($fname)); foreach(explode("",$filecontents) as $comment){ list($name,$email,$comentariu,$timestamp)=explode("/**/",strip_tags($comment)); if ($comentariu){ $comtime=strftime("%d/%m/%Y - %H:%M",trim($timestamp)); $strdate=$comtime['day'].'/'.$comtime['month'].'/'.$comtime['year']; ?> Nume: < >

Scris la: