Sîmbata 29 iunie 2002 la Turnu Severin PMR a organizat un simposion cu titlul "Solidariate - Cooperare - Pace" în care a urmarit trei scopuri:

1. Sa se ralieze comitetului international pentru eliberarea lui Slobodan Milosevici, formînd al 11-lea comitet national;
2. Sa mobilizeze opinia publica împotriva aderarii României la NATO
3. Sa demonstreze ca exista si voci alternative în România profunda, care nu se lasa intimidate de propaganda Puterii.

           Pentru aceasta au fost mobilizate organizatiile judetene de partid din judetele limitrofe Mehedintiului : Dolj, Gorj, Timis, Caras, Teleorman, Olt. Putem aprecia ca actiunea a fost o reusita: sala de festivitati a Casei de Cultura a tineretului din Turnu Severin a fost arhiplina. Eu am estimat la peste 700 de persoane. Au participat, în semn de multumire si deputatii Partidului Socialist Sîrb Z. Ivici si C. Popovici, care au tinut expuneri care au lamurit publicul în legatura cu asa numitul proces de la Haga, al carui scop este, dupa dezmembrarea Iugoslaviei si umiliea popoarelor ei.

           În legatura cu punctul al doilea, vorbitorii au demonstrat convingator ca nu este în interesul clasei muncitoare din România aderarea la un bloc agresiv, o relicva a razboiului rece care trebuia sa se desfiinteze odata cu desfiintarea Tratatului de la Varsovia. Materialul prezentat de secretarul general al partidului, Ion Nicolae Cristian a fost convingator din acest punct de vedere.

           Al treilea obiectiv a fost spargerea blocadei informationale la adresa stîngii românesti. Putem aprecia ca aici a fost o reusita partiala: pe lînga OTV au participat ziaristi de la doua agentii de stiri precum si ziaristi independenti (directorul revistei Ancheta, I.T. Lazar, autor a mai multor carti de succes, printre care este de amintit "Al patrulea reich". Nu e greu de înteles ca al patrulea reich este NATO) si corespondenti ai ziarelor locale.

           Interesanta expunerea deputatului comunist Calmatui din Republica Moldova. Parlamentul Moldovei este convins de ilegalitatea rapirii fostului presedinte iugoslav si a asa zisului proces. Daca fosta opozitie dorea sa se rafuiasca acum, cînd a ajuns la putere cu fostul presedinte, putea sa încerce un proces în tara, cu respectarea Constitutiei. Faptul ca nu a facut asa dovedeste ca actuala putere iugoslava este formata din lachei ai imperialismului NATO.

           Faptul pozitiv este ca s-a reusit crearea acestui comitet. Era bine daca se reusea mobilizarea mai multor componente ale stîngii, în afara de PMR(PCR). Un alt fapt pozitiv este participantii nu au fost numai români, ci si din alte tari. În fine, s-a demonstrat convingator ca aderarea României la NATO nu este în interesul national, ci un pas impus de mogulii Noii Ordini Mondiale.

           Se spune ca mileniul trei a început o data cu atentatele din 11 septembrie 2001, pe care SUA insista a le imputa organizatiei al Qaeda, fara nici un fel de dovezi.

           Daca prin "Mileniul trei" întelegem "Noua ordine Mondiala" manifestata prin hegemonia fatisa a imperialismului american în dispretul oricarei legalitati, si mai ales în dispretul ONU si al Consiliului de Securitate, putem spune mai degraba ca Mileniul trei a început la 24 martie 1999, data cînd nouasprezece state agresoare , sub egida NATO, au decis începerea bombardamentelor împotriva Iugoslaviei. În dispretul ONU, al Conslilului de securitate si chiar în dispretul propriilor regulamente NATO care prevedeau clar ca alianta se pune în miscare numai daca este amenintata securitatea vreunuia dintre membrii ei.

           Sa recapitulam putin.

           În 1991 statele imperialiste decid dezmembrarea Iugoslaviei folosind pioni ca Milan Kucan (Slovenia) Franjo Tudjman (Croatia) precum si guvernele Ungariei, Austriei (care au aprovizionat cu arme republicile secesioniste) si Germaniei (a nu se uita ca Germania a fost prima care a recunoscut Slovenia si Croatia, dînd astfel cale libera razboiului). Desigur, au fost si cauze interne. Desigur, Serbia si Slobodan Milosevici au avut partea lor de vina în evolutia urîta a evenimentelor. Blocul sîrb s-a opus presedintiei croatului Stipe Mesici (care, a nu se uita, a declarat ca scopul perioadei lui de un an de presedintie ar fi dezmembrarea Iugoslaviei!) , lui Milosevici îi revine raspunderea de a începe "reformele" cerute de imperialism (adica privatizarea siliberalizarea preturilor, soldate cu saracie, somaj si inflatie) si, se spune, sîrbii au tiparit moneda fara acoperire, iar celelalte republici au vrut sa evite inflatia. Noi nu stim. E treaba iugoslavilor. Daca ar fi fost lasati sa-si rezolve singuri problemele nu se ajungea la tragedia iugoslava.

           În 1992, de data asta cu sprijin american, este stimulata secesiunea Bosniei. Începe campania de demonizare a sîrbilor si a presedintelui Slobodan Milosevici. Propaganda sustine ca în razboiul civil provocat si întretinut de imperialism, ajutat de fundamentalistii musulmani de pretutindeni (inclusiv de AL Qaeda!) exista un singur vinovat : partea sîrba. Iugoslaviei i se impune un embargou monstruos la care participa, spre rusinea ei, si România.

           În 1995, paralel cu acordul de la Dayton, organizatia criminala NATO ia fatis partea musulmanilor si a croatilor, dînd unda verde pentru genocidul împotriva sîrbilor din Krajna. Jumatate de milion de sîrbi din zona sînt alungati si li se ard casele. Croatia devine curata etnic, cu ajutor NATO!

           Da, sîrbii sînt vinovati. Pentru ca au crezut ca daca celelalte popoare (ma rog!) au dreptul la autodeterminare, atunci si ei au dreptul sa traiasca în Iugoslavia.

           În 1995, dupa Dayton , iugoslavii sperau ca vor avea, în fine, parte de liniste. Dar nu. Embargoul continua. Este înarmata si sprijinita logistic - de acelasi agresor, NATO - o organiatie terorista, UCK (armata de eliberare a din Kosova) pentru a provoca razboi civil în Kosovo, replica politiei iugoslave si, în final, intervantia NATO.

           Polita iugoslava reactioneaza. Aceasta este de prost gust. Cine se cred ei, iugoslavii, daca îsi imagineaza ca au dreptul la apararea tarii?

           NATO încearca sa impuna un dictat la Rambouillet la finele lui 1998. Respins, pentru ca nu se putea altfel. Agresorii cereau sa ocupe întrega Iugoslavie, nu numai Kosovo, si sa aiba si imunitate: adica daca un soldat NATO viola sau ucidea, politia iugoslava nu avea dreptul sa îl ancheteze. De vina pentru repeingerea ramurii de maslin este de vina, fireste, partea sîrba, în frunte cu Milosevici.

           Estimp, campania de demonizare a Iugoslaviei a dat rezultate stralucite. Chiar în mediile de stînga europene se considera ca Milosevici este nefrecventabil: un stalinist ultrenationalist. Fructul se copsese. Opinia pblica europeana si americana era dispusa a înghiti crima: dar sa fie lichidati acesti demoni de sîrbi, în frunte cu Satana Milosevici pentru a salva de la genocid pe albanezii cei buni si civilizati.

           Creierele NATO decis: o facem. Pe 24 martie 1999 începe ceva care era de negîndit cu 10 ani înainte. Agresiunea unui grup de 19 tari împotriva uneia singure, mica si saracita ( în 1998 PIB-ul Iugoslaviei era deja numai52% din cel avut în 1989, dar în crestere fata de 41% în 1993; nu trebuia lasata sa-si revina mai mult. Dupa bombardament, PIB-ul a fost de 42%. Un succes al civilizatiei!). Si: europene (!) , fara acceptul ONU, fara acceptul Consiliului de securitate, si care nu intra în raza de influenta NATO.

           În timpul bombardamentelor mass-media (în frunte cu CNN… sa fi avut Stalin un CNN!) are treaba. Sa inverseze rolurile între victima si agresor. Opinia publica trebuie mobilizata sa juiseze de bucurie la fiecare mort sîrb.

           Culmea! Iugoslavii au tupeul sa reziste! Ba chiar sa le doboare agresorilor bombardiere invizibile! Asa ceva nu se poate tolera. Pai unde ne trezim aici?

           De aceea, era vital ca, dupa înfrîngerea Iugoslaviei (care avea deja plantat un pion otravit în Muntenegru, tradatorul Milo Djukanovici!) si dupa pagubele de 100 miliarde de dolari si 2000 de morti civili, sa fie si judecat învinsul. Altfel ar fi trebuit ca agresorii sa plateasca despagubiri de razboi. O gluma colosala.

           Dupa 78 de zile de rezistenta eroica sîrbii cedeaza. Putea fi si altfel? Milosevici îsi gaseste scuza ca a obtinut conditii mai bune decît la Rambouillet. Cred ca nu era atît de naiv încît sa creada ca agresorii îsi vor respecta tratatul. Vai de cei învinsi!

           Blocada economica va continua pîna tîrziu, dupa alegerile din 2000, cînd tradatorii au ajuns la putere. Între timp, Kosovo este ocupat de statele agresoare si de armata teroristilor. Urmeaza razbunari. Sute de mii de sîrbi sunt expulzati. Mii dintre ei sînt ucisi. Kosovo devine, în fine, curat din punct de vedere etnic. Curatenie facuta de alianta împotriva firii (oare?) NATO - teroristii albanezi.

           În 2000 cozile de topor NATO (DOS - opozitia democratica sîrba = un fel de CDR al lor) ajung la putere. Prin frauda electorala si presiuni de strada. Americanii se lauda ca au investit în alegeri peste 60 milioane de dolari. Nici nu e cine stie ce. Kostunica declara ca Milosevici va fi judecat de poporul sîrb "pentru crimele lui". În aprilie 2001 Milosevici este arestat iar în 28 iunie rapit si trimis la Haga de guvernul lui Zoran Djindjici. Kostunica declara ca el nu a stiut.

           Merita insistat putin asupra semnificatiei datei de 28 iunie. Conform traditiei sîrbesti, aceasta este ziua înfrîngerii de la Kosovopolje. Sîrbii numesc aceasta sarbatoare "vidov dan" - adica ziua vaduvelor. Este ziua lor cea mai sfînta. Pentru alti ortodocsi este numai Sîn Petru. Tradatorul Zoran Djindjici declara senin ca pentru asta, Iugoslavia va primi un miliar de dolari. Aiurea. Banii tradarii nu au venit nici pîna azi. De ce ar veni?

           În semn de obiectivitate, tribunalul este condus de un judecatoe englez. Buna gluma! Dupa SUA, al doilea agresor a fost Anglia. Cuvîntarile de lacheu american ale lui Tony Blair din vremea agresiunii nu lasa nici o îndoiala asupra faptului. Iar procuroare a fost pusa o cotoroanta isterica - Carla del Ponte, elvetiana. Nemultumiti numai cu Milosevici, judecatorii au cerut sa li se trimita si colaboratorii lui Milosevici (de exemplu Milutinovic, presedintele Serbiei care dupa 2000 s-a lepadat de Milosevici, dar nu i-a folosit sau Vlajko Stojilkovici care se va sinucide în aprilie 2002 pe treptele parlamentului din Belgrad, lasînd o scrisoare pe care am tradus-o si va invitam sa o cititi).

           În fine, NATO si-a facut pohta ce a pohtit-o : sfîrsitul Iugoslaviei. Din mai anul acesta, 2002, Iugoslavia se va numi "Federatia Serbia-Muntenegru" urmînd ca peste trei ani sa se separe complet iar Kostunica sa ramîna fara obiectul muncii. Nu e treaba noastra sa ghicim cum va justifica aceasta crima guvernul tradator în fata generatiilor viitoare.

           Ce vrem sa spunem este: daca pîna în 2000 Milosevici a avut pacatele lui, aratate din belsug în presa de stînga si cea marxista, dupa vidov dan 2001 el a devenit un erou international. Orice om de stînga trebuie sa protesteze împotriva "judecarii" lui ilegale de tribunalul marioneta de la Haga. Exista sanse ca el sa fie achitat. Exista un comitet international pentru eliberarea lui, condus de un avocat eminent american (Ramsey Clark, cel care l-a facut pe Nixon sa demisioneze în urma scandalului Water Gate) si opinia publica începe sa-si dea seama încet, încet, de faptul ca a fost manipulata. În plus, în ciuda presiunilor care se facîmpotriva lui, Milosevici nu da semne ca ar ceda nervos, asa cum vor tortionarii lui. În meciul Milosevici - Haga el a punctat de mai multe ori.

           Si, în final: Milosevici este un prizonier politic. Noi, cei de la Rezistenta, militam pentru eliberarea tuturor prizonierilor politici. La noi în tara avem pe Miron Cozma, cel condamnat la 18 ani de închisoare pentru apararea intereselor clasei muncitoare si mai apoi la înca sapte ani si jumatate; si de curînd, din iunie 2002 mai avem trei prizonieri politici: tovarasii de la Stoienesti ai lui Miron Cozma, liderii sindicali Beja, Casapu si Lois.

           Libertate pentru prizonierii politici! Libertate pentru Milosevici, Cozma, Beja, Casapu si Lois!