REPUBLICA SOCIALIST A ROMÂNIA

CONSILIUL SECURITATII STATULUI

ARHIVA

FOND INFORMATIV

DOSAR NR. 195788

Privind TRUSCA MARIN

Data 25 ian. 1972

‚''''''''''''''''''''''''''''''

ISMB - 101/B

16. 04. 71

Nota

Trusca Marin

Tatal, Trusca Constantin, fost cooperator în comuna Brobova, decedat în 1963 . Nu a fost încadrat politic si nu este cunoscut cu trecut politic dusmanos

Mama - Trusca Ioana, fosta cooperatoare în comuna Brobova, decedata în 1962 nu a fost încadrata politic si nu este cunoscuta cu trecut politic dusmanos.

Înainte de 23 aug. 1944 au posedat 2 ha. Pamînt.

Fratii

• Trusca Dumitru - secretar al consiliului popular Isaccea - Dobrogea, membru PCR
• Sora lui casatorita si domiciliata în Isaccea, Dobrogea (nu i se cunoaste numele)

17. 04. 1971

CONSILIUL SECURITATII STATULUI

INSPECTORATUL DE SECURITATE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

101/B

Strict secret

Exemplar nr. 1

20.04.1971

NOTA RAPORT

În ziua de 14 april ie 1971 , la orele 11 am fost informati ca peste o jumatate de ora la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti urmeaza sa aiba loc sedinta asociatiei studentesti a anului 4, în care un student intentioneaza sa ridice unele probleme cu totu l deosebite.

Studentul respectiv, loctiitor al secretarului Asociatiei studentesti, TRUSCA MARIN avea pregatit un material intitulat „Cauzele politice-sociale si intelectuale ale decaderii anului IV", material pe care a refuzat sa îl prezinte mai înainte spre consultarea biroului Asociatiei, invocînd libertatea discutiilor si a cuvîntului.

Despre aceste aspecte initiale , am informat Comitetul de Partid al Centrului Universitar.

La ora mentionata a avut loc sedinta respectiva , la care a luat cuvîntul studentul TRUSCA MARIN , care a dat citire unui material intitulat „Matricea social politica a cauzelor studentiei anului IV"( sic. Nn ). Materialul original se anexeaza prezentei note raport.

Pe lînga faptul ca problemele ridicate nu aveau contingenta cu tematica adunarii, materialul respectiv avea un profund caracter dusmanos si denigrator la adresa politicii si statului nostru, la adresa conducerii de partid.

În timpul prezentarii materialului , un membru al prezidiului sedintei a propus întreruperea discutiei, dar totusi studentul Trusca a continuat.

Dîndu-si seama de continutul dusmanos denigrator si insigator al materialului , majoritatea studentilor prezenti la adunare si andeosebi membrii de partid au protestat în mod hotarît si au cerut sistarea discutiilor. În cadrul aceleiasi adunari, s-a hotarît destituirea studentului TM din munca de loctiitor si punerea lui în discutie în cadrul unei sedinte viitoare.

Din studierea materialului se poate trage cu certitudine concluzia ca studentul a lucrat mult timp la el si ca a suferit unele influente.

Cotinutul profund dusmanos , unele încercari de „teoretizare" si o serie de idei ce se flutura n unele state si la unele posturi de radio straine ca problema „burgheziei proletare", pretinsa „lipsa de drepturi". Asa zisa inegalitate si ridicarea unor aspecte cu caracter nationalist demonstreaza ca paternitatea materialului este discutabila. În plus, sistematizarea materialului pe probleme, pe puncte si subpuncte, precum si argumentele aduse în sustinerea ideilor dusmanoase confirma acest lucru.

Astfel, studentul TM se refera în material la „contradictiile antagonice" ce ar exista în tara noastra , împarte membrii societatii în grupul conducatorilor si al celor condusi, facînd o pledoarie asupra contradictiilor ce ar exista între aceste grupuri, prezentînd cauze si acuzînd de lipsurile mentionate de el sistemul social.

În legatura cu democratia socialista, studentul TM arata ca aceasta este afisata numai verbal, ceea ce duce la accentuarea demagogiei si a sservili smului.

Referindu-se la aceste aspecte si cauze, ajungînd la concluzia ca ele au loc cu acceptiunea conducerii de partid si de stat, îsi continua ideea adaugînd ca va veni timpul cînd se va pune problema raspunderii (sublinierea noastra!)

Fiind chemat în sera aceleiasi zile la Comitetul de partid al CUB , în fata unui colectiv de tovarasi activisti de partid si din conducerea facultatii de istorie, TM a adoptat o pozitie deplorabila. De la început s-a constatat o discrepanta flagranta într material si ex p licatiile date de acesta pe marginea prolemelor abordate si a împrejurarilor de redactare.

Astfel, a încercat sa prezinte lucrurile ca si cum nu ar fi fost înteles, ca aprecierile de generalizare din material care se refereau la conducerea partidului si statului vizau de fapt situatia din cadrul anului IV al facultatii de istorie, lucru ce nici nu merita a fi luat în consideratie.

La întrebarile puse de tovarasii prezenti la discutie asupra modului în care a ajuns sa conceapa o asemenea acuzatie la adresa sistemului social , a organizatiilor de partid si asupra influentelor care l-au determinat la o asemenea conceptie, MT a continuat sa-si mentina pozitia de negare, afirmînd ca întregul material a fost eleborat pe seama unor observatii personale pe acre l e -a facut datorita legaturilor cu diverse persoane pe santierele pe care a lucrat si în cadrul anului sau de studii.

Dupa pareera noastra aceasta explicatie nu corespunde realitatii, deoarece în redactarea materialului se raporteaza toate problemele pe care le ridica la continutul relatiilor sociale existente în tara noastra.

În ziua de 16.04.1971 studentul TM a fost pus în discutia adunarii generale a ASC pentru faptele sale. Cu aceasta ocazie el a auzat adunarea generalîa ca i-ar fi denaturat ideile. Mentinîndu-si si de aceasta data pozitiile si argumentele pe care le-a avut în discutia cu tovarasii activisti ai CP si CU.

Studentii la rîndul lor au dezaprobat opiniile dusmanoase ale lui TM si atitudinea acesuia tn sedinta, hotarînd sanctionarea lui prin vot de blam cu avertisment.

TM este nascut la 2 iulie 1951( de fapt 1950 nn ) la Urdinita - Dolj , fiul lui Constantin si Ioana, au fost sarani cooperatori în comuna Brabova Dolj. Acestia nu sunt cunoscusi în evidentele organelor de securiatte cu date care sa prezinte inters operativ,

TM are un frate pe nume T Dumitru care în prezent este secretar al CP Isaccea, membru PCR si o sora care domiciliaza în aceeasi localitate despre care nu posedam date de verificare.

În cadrul facultatii de istorie studentul TM este cunoscut ca o persoana ce dovedeste interes în pregatirea sa profesionala, citeste multa literatura din diferite domenii. Mai cunoastem ca are acces la fondul secret al Bibliotecii Academiei, unde a venit în contact cu o serie de publicatii, print r e care si unele cu continut legionar.

De asemenea, scoatem în evidenta ca la data de 13.04.1971 susnumitul a fost semnalat în cadrul unui seminar XXXXXXXXXXXX (de ce ati taiat, domnilor de CNSAS?) cu tema „Garda de fier, organizatie terorista de tip fasc ist" condus de XXXXXX ( aceeasi întrebare) a afirmat ca „Garda de fier nu avea un program demagogic, ca ideile pe care le sustineau legionarii erau juste si ca daca ele s-ar fi înfaptuit , România ar fi cunoscut o dezvoltare", fapte ce rezulta din discutiil e purtate cu XXXXXXXX (o fi acum un vajnic anticomunist, hahaha) la data de 17.04.ac.

Bineînteles ca atît asistentul cît si participantii la seminar au combatut pozitia lui MT iar acesta a motivat ca a ajuns la aceasta concluzie citind la Bibl. Acad un zi ar numit „Buna Vestire" pe care l-a folosit ca material bibliografic.

La indicatiile CP al CUB studentul TM a fost avertizat în ziua de 17 04 1971 pentru faptele sale. În cadrul discutiilor susnumitul a cerut clementa conducerii facultatii, angajîndu-se ca în viitor sa-si corecteze atitudinea politica si sa dovedeasca prin fapte acest lucru.

Raportam ca numitul TM a fost luat în supraveghere informativa generala.

Sef serviciu

Colonel Biris Vladimir

Lt. Aldea Nicolae

MATRICEA SOCIAL -POLITICA A CAUZELOR SITUATIEI ANULUI AL IV-lea

Situatia complexa în care se gaseste anul IV nu se poate explica numai prin cauze specifice acestui an, ci si prin cauze care tin de suprastructurile carora li se subordoneaza: sistemul de învatamînt si suprasistemul societate.

Cauzele principale nu se gasesc în sistemul de învatamînt care este si el subordonat si determinat de societate si reflecta societatea, ci chiar în societate deoarece categoria sociala a studentilor rezulta din societate, exista în societate si se îndreapta spre societate.

În analiza fenomenelor va trebui sa pornim de la doua idei:

1. Sistemul este mai vinovat decît omul , caruia îi directioneaza miscarile, idealurile, mijloacele;
2. Miscarea intereselor este baza oricarei actiuni.

Va trebu i sa analizam cadrul social si politic care are o influenta directa asupra spiritului studentilor, asupra actiunilor acestora; a trece cu vederea acel cadru este echivalent cu a nuvedea sau a te face ca nu vezi cauza cauzelor.

Dupa cîte spune realitatea, societatea socialista , înca de la nastere, în ciuda egalitatii declarate a creat diferentieri sociale (noi).

Pe masura dezvoltarii societatii socialiste, structura sociala , în locul unei apropieri a categoriilor sociale, dimpotriva, s-a ierarhizat si mai mult, cu toate ca baza acestei ierarhizari este alta decît în orînduirile precedente.

Baza ierarhizarii nu mai este proprietatea privata.

Contradictia principala nu mai etse între cei ce detin mijloace de productie si cei ce muncesc, ci dintre aceia ce conduc si cei condusi.

Conducatorii nu sînt numai în domeniul strict economic, si si cei din domeniul politic , social. Si cultural. Societate nu mai este structurata atît pe clase sociale cît, mai ales, pe categorii socio-profesionale.. Ca atare contradictiile apar între grupuri care conduc material, politic, spiritual, si cele ce sînt conduse. Grupurile conducatoare sînt mai multe si specializate dupa sfera în care domina.

1. Sfera politica - conduce grupul activistilor de partid . Adica aparatul de partid si sistemul de propagandisti.
2. Sfera ideologica - spirituala. Grupurile de scriitori, muzicieni, artisti plastici.
3. Sfera economica - grupurile de sefi de unitati industriale, comerciale, agricole. La toate nivelele.

Grupurile conduse sînt mai largi numerice ste si se pot extinde la nivelul claselor numite muncitoare - taranimea cooperatista si muncitori. Trebuie remarcat faptul ca aceste clase nu sunt nici pe departe unitare ci mult diferentiate între ele si fiecare în parte.

Clasa muncitoare este diferentiata, divizata prin sistemul salariilor pe grupuri profesionale care în putine cazuri mai au interese comune pentru a mai putea sa întreprinda actiuni comune, de clasa.

Le interese comune are muncitorul cu 750 lei/luna cu cel cu 3000 lei/luna?

Aceeasi situatie este în cadrul taranimii. Diferentierea s-a produs în special datorita conditiilor pedoclimatice care sunt favorabile unor colective si nefavorabile altora. Asa se face ca nu mai poate avea aproape nimic comun un taran care ia 8 lei/zi munca si acela car e ia 50 lei/zi munca.

Intelectualitatea este si mai diferentiata.

Din ea se extrag grupurile celor ce conduc efectiv societatea, grupuri care pretind ca lucreaza în numele poporului dar care sunt despartite de acesta moral, material .

Aceste grupuri, ami ntite mai sus sunt privilegiate de stat , partid, în sensul ca în general primesc si salarii destul de mari, la care trebuie specificat sistemul cointeresarii materiale, care îi favorizeaza net în comparatie cu grupurile conduse. În timp ce muncitorul prim este, la depasirea planului o prima de sute de lei, directorul aceleiasi întreprinderi primeste un premiu de zeci de mii de lei. În plus, grupurile conducatoare sunt privilegiate si moral: statul, partidul, arata , descopera, da posibilitatea descoperirii si condamnarii lipsurilor în si mai ales în grupul celor condusi. Pe cînd cele existente în sfera suprapusa nu sunt stiute decît cu ajutorul posturilor straine.

Sistemul criticii, cu toate ca este prezentat ca o necesitate pentru perfectionarea societatii, totusi este aplicat diferentiat. Niciodata nu se dezvaluie publicitatii cum se face ca o serie de membri ai acestor grupuri suprapuse parasesc tara sau, daca nu o parasesc fizic, atunci reusesc sa îsi creeze o situatie de asemenea natura încît pot sa detina vile, apartamente proprietate personala, masini mici ( sic !) sa petreaca numai pe la marile restaurante ale capitalei, sa faca excursii în strainatate. Niciodata critica nu a trecut mai sus de adjunctul ministrului si numai în cazuri exceptionale se mai amintea cîte ceva despre schimbarea ministrului, fiindca de cele mai multe ori se amintea numai schimbarea (fara vreo justificare, nn) . Critica unui membru CC poate fi facuta în general numai de conducerea CC-ului. Conducerea CC-ului poate fi criticata, în general, abia dupa moarte secretarului acestuia.

Consecintele acestor privilegii nu sunt nici pe departe folositoare scopurilor declarate.

Asa se face ca în ziua de astazi , dupa 5 ani (? Dupa 1965?), nu avem înca un text de imn national. De ce? Totul este secret??

Tot asa se face ca, în afara de „Reconstituirea" nu avem azi nici un film adevarat legat de realitate. Chiar daca , si mai ales pentru ca nu este o realitate de „campanie (??? nn)".

Ceea ce aduce prejudicii socialismului este mai ales faptul ca înca de la început , aproape în mod administrativ s-a impus regula ca cetateanul este inferior membrului de partid.

De aici decurg majoritatea defectiunilor care s-au creat: diferentierile si privilegiile (nescrise) sociale. Sistemul primirii oamenilor în organizatiile comuniste este de asemenea deficitar.

Alaturi de aceasta regula extrem de periculoasa , o alta s-a impus la fel de puternic:

• identificarea fortata a interesului poporului cu interesele clase muncitoare , ale acesteia cu interesele PCR, ale acestuia cu interesele aparatului de partid, ale acestuia cu ale CC-ului, ale acestuia cu ale conducerii CC-ului.

A ceasta din urma regula este periculoasa mai ales pentru ca împiedica critica nivelelor superuioare de conducere.

Principalele fenomene negative ale noii societati care decurg din aceste reguli sunt urmatoarele:

1. Exploatarea nu a fost desfiintata; au fost schimbate mijloacele de exploatare. Pentru a exploata

1. nu ai nevoie de proprietate privata;
2. trebuie sa conduci în munca productiva;
3. sa te încadrezi în munca neproductiva, dar în acele sectoare inaccesibile maselor;
4. sa ai relatii personale sau de grup.

În acest fel s-a constituit burghezia proletara. Contradictiile nu exista numai în forma neantagonica. Faptul ca nu se manifesta înca într-o forma acuta nu ne da dreptul sa afirmam ca astazi nu ar exista contradictii antagonice.

Ce fel de contradictie exista între muncitorul cu 750 lei/luna , taranul cu 300 lei luna pe de o parte si magnatul socialismului cu 10000 lei/luna care în plus mai primeste si premii de zeci de mii de lei?

Democratia socialista proclamata nu este de fapt bazata decît pe o egalitate de drepturi, nu si de conditii. Ceea ce înseamna ca nu este reala.

2. Accentuarea demagogiei si a servilismului.

Demagogia se manifesta în primul rînd prin doua aspecte:

1. Forma citatelor din Ceausescu;
2. Forma telegramelor trimise CC-ului, lui Ceausescu personal.

1. În cazul citatelor se cauta a se santaja opinia publica.
2. În cazul telegramelor se cauta a se santaja CC si Ceausescu

Ce este grav este faptul ca aceia în masura nu vad , sau se fac ca nu vad, ce se ascunde în spatele acestor citari si acestor telegrame trimise „într-o atmosfera de puternic entuziasm si efervescenta creatoare". Demagogia si servilismul se traduc mai ales prin acele formulari laudative la adresa lui Ceausescu , formulari care se pare ca mai devreme sau mai tîrziu vor duce la un cult al personalitatii. Mai ales daca vedem ca în jur de 75% di ntre lozinci includ cuvîntul „Ceausescu". Plus faptul ca din ce în ce articole, studii au o grija speciala de a include citate din Ceausescu.

Pentru a se vedea pîna unde merge servilismul trebuie sa amintim ca în telegrame, „masele de oameni ai muncii" îsi iau angajamentul fata de CC, Ceausescu, uitîndu-se ca într-un stat democratic raportul este exact invers (adica CC si Ceausescu ar fi trebuit sa îsi ia angajamente în fata natiunii! nn)

Si acest lucru este permis. O permite conducerea de stat si de partid. Cum se întîmpla asta?

Iata o noua întrebare pentru vremea cînd se va pune problema raspunderii (bravo, Trusca. Nu stim raspunsul nici azi, dup 12 ani, nm-FG!)

3. Sistemul intrarii în organizatiile comuniste.

Trebuie spus ca, devenind organizatii oficiale, organizatiile comuniste au început sa includa în rîndul lor oameni care nu au nimic de a face cu comunismul dar care cred ca prin intrarea în partid îsi vor satisface unele scopuri.

Ca atare în organizatiile de partid se intra în proportie de 90-95% din a. Nevoie; b. Necesitate ; c. Machiavelism . Si în proportie de 5-10% din convingere.

Cum se poate asa ceva?

Simplu. O permite sistemul. Conditiile sunt minime. În cazul nostru, al studentilor, trebuie sa înveti bine si sa declari ca esti de acord cu ideologia marxista , ceea ce este evident ca o poate face orice „Ghita Pristanda".

Tot sistemul mai este vinovat prin faptul ca plateste, premiaza categorii, grupuri sociale , în special activistii de partid, UTC, care pentru a-si mari veniturile sporesc numarul membrilor de partid sau al utecistilor indiferent de gradul de corespundere dintre individ si necesitatile socialismului. Daca la intrarea în UTC predomina interesele grupului social al activistilor UTC (elevul intra în UTC din automatism sau d intr-un fel de interes, pentru a fi linistit, dar de cele mai multe ori dintr-un sentiment al fatalitatii), la intrarea în PCR converg doua grupuri de interese: interesele celor ce primesc, de fapt a celor ce conduc organizatiile, si interesele celor ce in tra.

În general studentul nu intra în PCR dintr-o dragoste nemaipomenita pentru acesta ; ci pentru faptul ca spera ca va fi „altfel" vazut, mai ales la repartitie. Un student cît de cît sincer, devotat comunismului, poate sa lupte pentru o cauza chiar si în UTC , fara sa aiba nevoie de a intra în PCR.

Evident ca în asemenea cazuri prestigiul organizatiei comuniste nu poate sa creasca si nici chiar sa stea pe loc. Membrii de partid - studenti sunt priviti, pot si trebuie a fi priviti cu multa rezerva, nu se bucura de încredere, mai ales pentru faptul ca nu fac nimic (vizibil) în fata masei de studenti.

Modul în care s-au facut si se fac primirile în masa membrilor de partid creeaza situatia ca aceste organizatii nu mai sunt revolutionare. Apatia, dezinteresul, planeaza asupra acestor organizatii, care devin niste forme fara fond, niste firme în spatele carora se afla mase inerte.

Dar de ce sunt inerte? Ce le determina si ce le permite sa fie asa?

Simplu! Omul vrea sa ocupe un post în societate. Banos sau la oras. Pentru aceasta ai nevoie de relatii. Daca le ai , atunci nu ai nevoie sa mai faci nimic. Daca nu le ai, atunci încerci sa ti le faci: te lansezi în politica, faci putina galagie pe tema democratiei si a problemei nationale - obtii functie pe linie de UTC - prima grija - carnetul de PCR apoi, - vei obtine aprobare pentru ca ai „activitate obsteasca" - în partid. E bine sa cam taci - adica nu critica superiorii - cauta sa fii cît mai bine vazut - cenzureaza întrebarile pentru informarile politice, artic olele pentru gazeta de perete; fii prezent la cursuri, sedinte, informari, critica „delasarea"- du-te la partid si spune tot ce ti se pare „suspect" - tot timpul folosindu-te de „raspunderile" tale , fa-ti cunostinte pe oriunde poti, apoi vei putea cere ce i 50¤% la repartitie care crezi ca ti se cuvin. Si ai ajuns unde ai vrut. Taci, te tunzi, fiindca altfel îti pierzi postul, orasul si te manînca „Gheboaia" .

Ei bine, daca acesta este modul de încadrare în societate si de a fi admis în societate, atunci studentul mai trage el putin doua concluzii:

1. nu are nevoie sa se duca la munca patriotica decît o singura data (si uneori nici atît) - deoarece acea munca (care pentru el în realitate este o tabara de odihna!) deoarece acea tabara îi poate servi cel putin trei categorii de inetrese:

1. sa poata merge într-o tabara sau mai multe în timpul facultatii
2. în vederea intrarii în PCR ca „argument";
3. daca are o restanta pe toamna , sa fie linistit , ca oficialii nu-i vor atrage atentia pentru neparticipare la o actiune patriotica , care de fapt este facuta de ei în interesul lor (moral, material).

2. Munca nu mai este o conditie suficienta, pasiunea nu ajunge pentru te încadra în societate într-un post care sa-ti convina, mai ales în conditiile în care societatea nu te mai poate folosi ca profesor, conform specializarii pe care ti-ai facut-o(si ti-a permis-o) si te determina, pentru a trai , sa te hranesti din orele libere la alte catedre , ca atare, face din tine un viitor somer partial.

O concluzie amara : valoarea discutiilor la sedinte tinde catre 0 , din mai multe motive:

1. Sedintele sunt dominate de formalism si formalisti interesati;
2. Chiar daca spui ceva deosebit, tot nu esti luat în seama, decît în masura în acre treci printre „furcile caudine" impuse de cei ce conduc organizatia, deci de cei ce conduc conducatorii conducatorilor organizatiilor ASC.
3. Din oportunism. Discuti atunci cînd crezi ca-ti foloseste si cînd crezi ca e momentul potrivit. Altfel, taci din gura.

Fenomenul oportunismului nu se opreste la nivelul organizatiilor UTC. El se extinde „pîna sus". Adica pîna la conducerea CC al PCR. El se manifesta în cadrul organizatiilor UTC mai ales în timpul alegerilor. De obicei cei alesi sunt conformistii. Oameni blazati, care nu pun probleme, dar nici nu rezol va probleme, care lasa lumea în „pace". Acest lucru ne face sa credem ca de fapt mai avem mult pîna cînd vom putea spune ca suntem cu adevarat pregatiti pentru democratie.

Consecinta generala o constituie lipsa unei unitati a masei studentesti , unitate care, în conditiile actuale, nici nu poate exista.

Aceasta criza de unitate este determinata social.

1. Diferentierea sociala a categoriilor din care provin studentii;
2. Diferentierea sociala a categoriilor

Aceste cauze demonstreaza ca nici macar nu trebuie pusa problema unitatii masei studentesti. Nu are sens o asemenea unitate. Nu poti cere unitate unei categorii sociale în conditiile în care însasi societatea o dezbina. Trebuie facut în primul rînd în asa fel ca însasi societatea sa fie unitara, sa nu mai fi e ierarhizata, pentru ca nu se poate sa apara un efect din cauze diferite, ci efecte diferite din cauze diferite . Ne bazam pe teza lui Lenin : „Un stat este puternic atunci cînd poporul stie totul, întelege totul, face totul din constiinta". Noi, studentii, nici nu stim totul nici nu întelegem totul, si nici nu facem totul din constiinta ci, (Vai!), în primul rînd din interes.

Pentru toate acestea este de vina Societatea în general si fiecare om în parte:

1. Daca societatea nu ar permite favoritismele, privilegiile, discrepantele sociale, omul nu ar putea sa se mai descurce altfel decît prin munca-
2. Daca omul ar face totul dezinteresat (ceea ce, deocamdata, este imposibil; traim într-o lume interesata!)

Omul , în orice face, activ sau pasiv , fatis sau tacit , îsi ia o responsabilitate. Daca accepta societatea în forma în care este, înseamna ca o merita si e meritat de ea. Ca atare, este raspunzator pentru neluarea atitudinii critice.

Societatea, este un sistem care, chiar daca este construit de om , îl domina pe acesta ca individ. Deci, sistemul este mai vinovat ca omul, care afla de la sistem ca chiar daca „pestele de la cap se strica", totusi „de la spate se rade"

Bravo, oltene! Mi-ai facut anul! (Farkas G.)

ISMB

101/AN

15.04. 1971